Câteva semne care îți arată că ai probleme cu inima

Stresul este un factor frecvent încriminat când vine vorba de apariția bolilor cardiovasculare. „Îmi amintesc că, în facultate, la cursul de cardiologie, am învățat că boala ischemică a inimii, adică angina pectorală și infarctul miocardic apar mai frecvent la directori, centraliste, oameni cu muncă de răspundere și presiune mare asupra lor. Chiar dacă stresul nu este menționat ca cel mai important factor responsabil de apariția bolilor de inimă, dacă analizăm mecanismele indirecte prin care acesta poate acționa, vom observa un rol cumulativ extrem de important. Acești factori direcți influentați de stres sunt: hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, necesitatea de a fuma, excesul alimentar, sindromul inflamator, stările depresive. Toți acești factori sunt influențați de stres, dar, la rândul lor, reprezintă elemente de risc pentru dezvoltarea bolilor cardiovasculare”, spune medicul  Chivu Gheorghe Claudiu pentru Gândul.

Ne putem gândi că avem o boală de inimă dacă avem o durere în piept, care apare cel mai frecvent la efort, dar și la emoții. „Oboseala sau lipsa de aer la efort sau când stăm culcați pot sugera, de asemenea, o suferință a inimii. Palpitațiile frecvente, adică bătăile neregulate ale inimii însoțite de amețeli, pierderile temporare ale stării de conștiență, durerile de cap apar în boli cardiovasculare și trebuie menționate la vizita la medicul de familie sau medicul specialist cardiolog. La copii, boala de inimă este sugerată de invinețirea buzelor sau a feței la efortul de plâns, oboseală rapidă la supt, creștere lentă sau stagnare în greutate, infecții respiratorii frecvente. Unele malformații cardiace congenitale, adică boli de inimă din naștere, se pot manifesta cu o poziție frecventă a copilului în genuflexie (pe vine)”, spune medicul specializat în chirurgie cardiovasculară pentru Gândul.

ULTIMA ORĂ Siegfried Mureșan amenință cu proteste de stradă în cazul în care Sorin Grindeanu revine la Palatul Victoria. “Ni se vor da motive”

15:55

FLASH NEWS Impas politic în Suedia după ce lidera social-democraților, Magdalena Andersson, nu a reușit să formeze un guvern, la două săptămâni de la alegeri

15:52

Boala ischemică a inimii sau afecțiunea coronariană este încriminată ca boala vremurilor moderne, iar stresul și dezechilibrele alimentare duc la apariția și dezvoltarea sa. „Angina de efort, angina instabilă și infarctul sunt etape în evoluția bolii coronariene, iar principala manifestare este durerea la nivelul toracelui, cel mai frecvent în spatele sternului, durere a cărei intensitate variază de la ușoară la severă în cazul infarctului miocardic. De obicei, durata crizelor anginoase este de ordinul minutelor, iar durerea încetează la oprirea efortului sau la administrarea de nitroglicerină sublingual”, spune medicul pentru Gândul.

În infarctul miocardic, durerea este continuă, prelungită și acompaniată de fenomene vegetative marcate: disconfort extrem, transpirații abundente. „În insuficiența cardiacă, boala în care inima nu mai face față în a asigura necesarul de sânge al organismului, apare oboseala, lipsa de aer, palpitațiile. Picioarele se umflă, ficatul și inima se măresc. În urmă cu 20 de ani, insuficiența cardiacă era determinată de bolile valvulare ale inimii, apărute pe fondul reumatismului acut din timpul copilăriei și adolescenței. Odata cu profilaxia și tratamentul standardizat al afecțiunii reumatice, bolile valvulare au scăzut ca frecvență „, subliniază medicul Chivu Gheorghe Claudiu pentru Gândul.