Ce se întâmplă în creierul tău când vorbești singur. Descoperirea oamenilor de știință

Creierul este una dintre părțile corpului care trezește cea mai mare curiozitate pentru știință. Una dintre marile dezbateri este legată de ceea ce se întâmplă atunci când o persoană vorbește singură.

Creierul trece prin procese similare atunci când gândești cuvinte ca atunci când vorbești cu voce tare, susține Hélène Loevenbruck, cercetător senior în neurolingvistică și șef al echipei de limbi străine la Laboratorul de Psihologie și Neurocogniție al CNRS.

Conform oamenilor de știință, acest lucru înseamnă că regiunile creierului activate în timpul vorbirii interne par destul de asemănătoare cu cele activate în timpul vorbirii reale.

Iată ce se întâmplă în creierul tău când vorbești singur

Astfel de regiuni includ lobul frontal al emisferei stângi și lobul parietal, de exemplu, care ajută la procesarea stimulării externe. Astfel, în timpul copilăriei, ne comportăm ca niște bureți care absorb constant informații noi din toate părțile. Potrivit lui Loevenbruck, copiii care se joacă singuri vorbesc adesea cu voce tare cu jucăriile. Cu toate acestea, de la 5 la 7 ani, această verbalizare se înclină spre interior.

Studiile științifice arată că felul în care am construit perimetrele limbajului social ne determină să reprimăm aceste gesturi cotidiene de vorbi singuri, pentru că, de cele mai multe ori, acest gest este considerat o „nebunie”.

Când vorbești singur, centrii auditivi din partea stângă a creierului tău sunt activați, notează Loevenbruck. În momentul în care schimbi  rolurile pentru a „discuta” cu persoana cu care te certați, există un fel de comutare a activării regiunii creierului în emisfera dreaptă, în zone precum lobul parietal și lobul frontal.

Vă recomandăm să citiți și:

Cele 8 reguli simple care îți pot PRELUNGI viața cu 24 de ani

O nouă specie de orhidee a fost descoperită în Munții Bucegi

Cum va arăta PĂMÂNTUL peste 200 de milioane de ani: Dispar cele 7 continente

S-a stabilit ”temperatura critică superioară” pe care corpul uman o poate suporta

Sursa foto: Shutterstock