Există un „creier” în inimă și nu generează iubirea. Medicul Vasi Rădulescu enumeră o listă cu 21 de lucruri interesante despre inimă

Medicul Vasi Rădulescu a postat următorul mesaj pe Facebook:

„O listă cu 21 de lucruri interesante despre inimă:

1. Inima nu doare. Nu are receptori propriu-ziși de durere. Durerea se resimte la periferia corpului și se numește angor (niciodată mai jos de ombilic; dacă e durere în partea inferioară, nu e angină).

2. Cea mai bună frecvență cardiacă este între 55 și 65 de bătăi pe minut. Atunci există cel mai bun raport performanță-consum de oxigen.

3. Perfuzia în arterele inimii (numite coronare) se face în diastolă (pauza dintre două contracții, denumite sistole).

4. Există un „creier” în inimă, unde niște celule emit spontan impulsuri electrice. Ele formează nodul sinusal și dictează întreaga activitate a cordului.

ULTIMA ORĂ Călin Georgescu merge azi la controlul judiciar şi anunţă că va trasmite un mesaj politicienilor, de pe scările Poliţiei Buftea

09:12

EXTERNE Trump respinge versiunea Moscovei privind un atac ucrainean asupra reședinței lui Putin: „Nu cred că a avut loc un astfel de atac”

09:00

5. Electrocardiograma înregistrează la suprafața corpului activitatea electrică a inimii. Este încă deosebit de utilă în depistarea unor boli, monitorizare, screening.

6. Frecvența cardiacă nu e bătută în cuie, ci dinamică. Ea crește la efort, emoții, situații stressante, respectiv scade în calm, repaus, somn.

7. În timpul somnului se instalează o bradicardie fiziologică. Frecvența poate scădea la 40-50 bpm.

8. 200 de oameni pot descrie 200 de simptome și toate pot fi angor (angină). Durere, disconfort, gheară, înțepături în piept, brațe, mâini, gât, mandibulă, dinți, spate, abdomen (nu mai jos de ombilic) – toate pot fi angor.

9. Sângele nu curge continuu prin artere cu aceeași viteză; curgerea e mai degrabă laminară, dictată și de sistolele cordului.

10. Inima nu generează iubirea. Nu secretă nicio substanță care să aibă legătură cu acest cocktail de sentimente. Creierul se ocupă de asta.

11. Funcția principală este de pompă, dar mai există și funcție hormonală (anumite peptide care pot face dilatație și stimula diureza).

12. Curgerea sângelui prin inimă este bine calculată, într-o singură direcție. Patru aparate valvulare complexe fac asta.

13. Inima nu este așezată în partea stângă, ci pe centrul toracelui. Apexul (vârful) bombează către stânga.

14. Inima la adult are aproximativ mărimea pumnului drept.

15. Există un sindrom al inimii frânte (broken heart syndrome sau tako tsubo) care apare mai des la femeile trecute prin suferințe mari (iubire, pierderi umane). Vârful inimii se balonizează. Este de regulă reversibil.

16. Inima se poate mări compensator la sportivii de performanță. De regulă scade și frecvența, pentru că volumul de sânge expulzat este crescut.

17. Inima stă sub control nervos simpatic și parasimpatic. Aceste sisteme controlează dinamic frecvența, printre alți parametri.

18. Cordul transplantat nu mai are control direct nervos și de regulă frecvența nu mai oscilează mult.

19. Palpitațiile reprezintă conștientizarea bătăilor inimii. În mod normal, activitatea cardiacă nu este simțită.

20. Inima se menține sănătoasă prin evitarea fumatului, sedentarismului, corecția obezității, menținerea unui status psihic echilibrat, o alimentație în care doza fiecărui componentă să fie aleasă cu bun simț, mișcare, odihnă suficientă.

21. Inima începe să bată când embrionul are vârsta de patru săptămâni. Este primul organ funcțional al omului”.

Vasi Rădulescu este medic cardiolog și a început în 2018 un proiect de educație medicală numit Leapșa de Sănătate.