„Leacurile bolnăvicioase”. Produsele extrem de nocive cu care oamenii se tratau în trecut

De-a lungul istoriei, oamenii au căutat noi căi de a vindeca bolile, de a trăi mai mult, a arăta mai bine și a fi mai sănătoși, scrie Business Insider. Cercetarea în domeniul sănătății continuă și astăzi, iar pe piață intră mereu medicamente de ultimă generație. În trecut, însă, oamenii foloseau diferite remedii, fără a face, în prealabil, o investigație amănunțită asupra rolului lor.

Iată, mai jos, câteva exemple de tratamente și practici medicale despre care strămoșii noștri credeau că vindecă, iar ele erau, în realitate, nesănătoase.

GALERIE FOTO Gabi Mureșan, condus pe ultimul drum în satul natal. Imagini impresionante de la înmormântare, unde au venit zeci de persoane

17:24

INCIDENT Opt tone de varză murată, descoperite în gropi săpate în pământ într-o localitate din Dâmbovița. Marfa va fi distrusă

17:03

1. Produsele radioactive

La începutul anilor 1900, oamenii credeau că radioactivitatea face bine organismului. În comerț, se găseau numeroase produse radioactive: pandative pentru cei care sufereau de reumatism, pături pentru cei care aveau artrită, cosmetice anti-îmbătrânire și altele. Apa radioactivă a fost de departe cel mai popular și comercializat produs, Eben Byers, un cunoscut industriaș al vremii, susținând că bea trei sticle pe zi. Moartea lui a inspirat, în 1932, următorul titlu din Wall Street Journal: „Apa radioactivă a funcționat în cazul lui, până când i-a căzut falca”.

2. Cartilagiul de rechin

John Prudden, un chirurg din 1950, a început cercetările asupra modului în care cartilagiul de rechin poate deveni tratament medical. Prudden susținea că a vindecat cazuri de cancer și tumori cu ajutorul acestui tip de cartilagiu. Concluziile la care el a ajuns nu au fost confirmate sau extinse cu ajutorul altor studii, însă, în 1992, odată cu publicarea cărții „Sharks Don’t Get Cancer”, cartilagiul de rechin a devenit popular în medicina alternativă. Ideea era că dacă rechinii nu fac cancer, iar scheletul lor este format aproape în totalitate din cartilagiu, trebuie să existe ceva în acest țesut care protejează împotriva apariției bolii. Medicina modernă nu susține această ipoteză, considerând că țesutul nu aduce niciun beneficiu sănătății. De asemenea s-au înregistrat 42 de cazuri de tumoare la rechini, lucru care anulează concluziile lui Prudden.

3. Siropul pentru tuse cu heroină

A fost dezvoltat în Laboratoarele Bayer, în 1898. Producția acestui medicament a fost întreruptă în 1910, iar în 1924 Statele Unite au interzis producția de heroină.

4. Inciziile pentru a elimina „sângele rău”

Procedura, originară din Egiptul Antic, consta într-o tăietură, de obicei la nivelul brațului, care, în credința strămoșilor, vindeca afecțiuni precum pneumonie, febră, dureri de spate, de cap, reumatism și nu numai. Specific începutului secolului al XIX-lea, procedura a plecat de la ideea că spiritele rele sunt cele care aduc bolile, iar prin intermediul sângelui, acestea pot fi eliminat din organism.

5. Mercurul

În anii 1500, mercurul era folosit în tratarea sifilisului. Doctorul John Hunter susținea că s-a vindecat el însuși de această boală, cu ajutorul unei cure de mercur. Sifilisul se manifestă în trei faze, între care boala are perioade de stagnare și atenuare, de doi până la trei ani. Aceste faze intermediare sunt probabil ceea ce Hunter credea că înseamnă vindecarea.

6. Tutunul

Tutunul a fost folosit pentru prima dată în secolul XV, de către indienii de pe actualul teritoriu al SUA. Folosit doar pentru plăcerea de a fuma sau ca dezinfectant, anestezic, pentru durerile de cap, răceli sau oboseală, tutunul a primit denumirea de „planta sfântă” sau „leacul lui Dumnezeu”, odată readus în Europa. Indienii foloseau tutunul pe scară largă, considerând că este benefic pentru dinți. Ei au creat chiar și o pastă de dinți din tutun.