Medic: Tinerii trebuie să citească, să mănânce mai puțină mâncare procesată, să aibă activitate fizică permanentă și să nu fie sclavii tehnologiei

Potrivit prof. dr. Dafin Mureșanu, președintele Societății pentru Studiul Neuroprotecției și Neuroplasticității (SSNN), stresul – considerat până nu demult un factor secundar în bolile neurologice – a devenit element fundamental, constatându-se că există o corelare directă între gravitatea accidentului vascular și dezechilibrul creat de stres.

„Dacă până nu demult stresul era considerat un factor secundar, cercetările arată astăzi că stresul este factor primar în accidentul vascular cerebral. Deci stresul este un elementul fundamental, existând o corelare directă între gravitatea accidentului vascular cerebral și organismul vulnerabil. Stresul produce o stare generală de vulnerabilitate, de asemenea stresul de lungă durată produce modificari persistente”, a declarat Mureșanu, vineri, într-o conferință organizată la Atena cu ocazia celei de-a zecea ediții a Congresului Societății pentru Studiul Neuroprotecției și Neuroplasticității.

METEO Pe ce dată vine vara în 2026, în București. Prima zi cu temperaturi +30 grade Celsius, potrivit meteorologilor Accuweather

07:33

ACTUALITATE Crin Antonescu: „Actualul regim din Iran reprezintă o cangrenă și pentru Europa. Ne poate distruge pe toți”

07:30

Creierul se regenerează permanent, nu este „înghețat” și cu cât este stimulat, cu atât obținem un răspuns bun, a adăugat dr. Dafin Mureșanu. Același mecanism, spun specialiștii, se dezvoltă și atunci când există o leziune cerebrală: creierul luptă pentru a se reface. Atunci când rata de distrugere a creierului este mai mare și rata de refacere sau de stimulare a activității creierului este mai dificilă.

„Organismul uman are o capacitate incredibilă de a se regenera, dar ea trebuie alimentată, stimulată. Pentru că dacă stai degeaba, activitatea creierului se reduce. Fac un apel către tineri sa citească, să mănânce mai puțină mâncare procesată, să aibă activitate fizică permanentă, să interacționeze direct și continuu cu oamenii din jur, să nu fie sclavii tehnologiei. Să nu ajungă până acolo încât să-și trimită SMS-uri dintr-o cameră în alta, deoarece acest comportament înseamnă dezastru pentru creier”, a mai spus medicul.

Întrebat ce îl îngrijorează cel mai mult, în acest moment, legat de bolile neurologice, profesorul Mureșanu a menționat tulburările cognitive: „Mă îngrijorează patologia vasculară, tot mai frecventă în multe țări, dar mă îngrijorează foarte mult tulburările cognitive, care vor domina umanitatea și care au tendința de a apărea la vârste cât mai tinere”.

Potrivit președintelui SSNN, pentru creier, alimentația este un factor crucial, alături de comportament. „Modul în care ne alimentăm este un factor crucial, alături de activitatea cognitivă. Trebuie să avem zilnic activități din punct de vedere intelectual, să citim, să ne activăm acea parte din creier care ține de cuvânt, nu cea legată de imagine. Componenta emoțională este foarte importantă și trebuie legată de starea cognitivă. De asemenea, cum am spus, alimentația cât mai aproape de natural, mai puțin procesată și fără chimicale, este cea care place creierului”, a spus dr. Mureșanu.

În același context, specialistul a subliniat faptul că și creierul are nevoie, periodic, de momente de liniște: „Atât noi, cât și creierul avem nevoie de momente de liniște, de o alternanță între stările de implicare puternică în viața de zi cu zi și momentele de liniște, de meditație”.