Un bărbat diagnosticat cu Parkinson și-a recăpătat mirosul după ce i s-au implantat în CREIER 7 milioane de celule crescute în laborator

Un bărbat diagnosticat cu Parkinson și-a recăpătat mirosul după ce i s-au implantat în creier 7 milioane de celule crescute în laborator.

Thomas Matsson este primul pacient cu Parkinson din lume care a primit 7 milioane de celule cerebrale crescute în laborator în 2023. Astăzi, el și-a recăpătat mirosul și poate face sport.

Cercetătorii de la Universitatea Lund din Suedia au implantat cu succes 7 milioane de celule cerebrale crescute în laborator în creierul unui pacient pentru a trata boala Parkinson, notează Euronews.

„Înainte, totul era lent și totul era dificil”

Suedezul Thomas Matsson a fost primul din lume care a testat metoda medicală, în urmă cu aproximativ un an.

Matsson a fost diagnosticat cu Parkinson când avea 42 de ani. În ultimii 17 ani, a simțit că „merge prin smoală”, ducă cum spune el.

SPORT Începe Turneul Celor Patru Trambuline

16:53

ECONOMIE Cu cât a crescut economia României din decembrie 1989 până în prezent. Ce s-a întâmplat cu PIB-ul țării

16:45

„«Domnule P», boala, îmi trăgea gâtul într-o parte când eu mergeam în cealaltă”, a spus Matsson.

Astăzi, Matsson recunoaște din nou mirosurile și face sport.

„Smoala a dispărut. Am cele 7 milioane de celule ale mele și încep să funcționeze acum”, a spus Matsson.

„Mi-am redus medicamentele pentru Parkinson. Înainte totul era lent și totul era dificil”, a adăugat el.

Matsson spune că reușește să joace golf, ceea ce nu a mai reușit să facă de 10 ani.

„Fac patinaj pe distanțe lungi, slalom, schi, tenis și, mai presus de toate, golf. Să poți să patinezi când ai Parkinson de 20 de ani, nu cred că mulți oameni fac asta. Și apoi 28 de zile în Spania, unde am jucat 25 de runde în 28 de zile, nu prea poți face asta când ești sănătos în cea mai mare parte a timpului. S-a întâmplat ceva. Ceva foarte bun”, a explicat sursa citată.

Cum funcționează?

Boala Parkinson este o tulburare neurodegenerativă care afectează mișcarea în primul rând din cauza pierderii celulelor care produc dopamină, care ajută la transmiterea semnalelor care controlează mișcarea și coordonarea ca neurotransmițător.

Terapia celulară concepută de cercetătorii de la Universitatea Lund implică expunerea celulelor stem din ouă fecundate – numite celule stem embrionare – la factori de creștere și semnale pe care le-ar primi în mod normal în timpul dezvoltării embrionului pentru a le direcționa să devină celule imature de dopamină.

Celulele sunt apoi implantate într-o zonă de 4 mm în centrul creierului pacientului, cel mai aproape de trunchiul cerebral, pentru a înlocui celulele dopaminergice pe care pacienții cu Parkinson le-au pierdut.

După câteva luni, încep să producă dopamină.

„Viziunea este că ar putea fi administrat ca un tratament unic și speranța este ca pacienții să își reducă medicația, să evite efectele secundare ale tratamentului medicamentos și să obțină un efect motor bun pe termen lung”, a explicat Gesine Paul-Visse, medic senior în neurologie la Spitalul Universitar din Skåne și profesor adjunct la Universitatea Lund, pentru emisiunea suedeză SVT în 2023, când au început primele studii.

„Nu este ceva ce vreau să experimentez din nou”

Pacientul nu s-a simțit bine imediat după ce s-a trezit din operația care a durat 13 ore. A suferit o psihoză timp de 10 zile.

„Printre altele, am plecat de două ori din secție. A doua oară, poliția a fost cea care m-a adus înapoi. Nu este ceva ce vreau să experimentez din nou. Absolut deloc”, a spus Matsson.

Nu se știe dacă a fost un efect al expunerii îndelungate la anestezie sau dacă a avut de-a face cu adaptarea creierului lui la noile celule cerebrale.