Pericolul pe care-l ascunde refuzul vizitei la dermatolog: Orice aluniță suspectă sau leziune care nu trece ar trebui investigată cu ajutorul biopsiei

Cu toate acestea, majoritatea oamenilor nu consideră că leziunile persistente de la nivelul pielii sunt periculoase și nu le dau importanță, neprezentându-se la medicul dermatolog și ratând, astfel, șansa de a fi diagnosticați și tratați înanite de extinderea bolii. 

„Recent, am avut 6 cazuri de melanom malign într-o singură săptămână, ceea ce este foarte, foarte mult. Erau tumori la vedere. Un caz era un melanom dezvoltat la nivelul genunchiului: pacientul îl vedea în fiecare zi cum creștea, de 3 ani se dezvolta și nu s-a dus la doctor pentru că leziunea nu durea, nu dădea niciun fel de senzație specială de alertă. Întâlnesc adesea genul acesta de caz. La fel se întâmplă și în cazul carcinomul bazocelular care este cea mai frecventă tumoră de piele. Boala se poate vindeca, dar ignorată, mutilează: există oameni care stau cu o leziune malignă, pe nas, de exemplu și ajung la doctor abia când aripa nasului a fost perforată și se vede clar că este distrusă sau când buza este tracționată de o tumoră care se vede și se dezvoltă în vecinătate”, explică dermatologul Mihaela Leventer.

Medicii afirmă că se confruntă cu multe prejudecăți legate de cancerul de piele și că oamenii au convingerea că afecțiunile de la nivelul pielii nu reprezintă un pericol pentru sănătate. Totuși, există foarte multe cazuri în care o aluniță aparent inofensivă, se transformă într-un melanom cu metastaze. 

Vicepremierul „șpagă de supraviețuire” sare în ajutorul vicepremierului „discuții exploratorii”, Oana Gheorghiu: „Și eu aș face la fel!”

06:00

ACTUALITATE Călin Georgescu: „România este devorată la propriu de forțe extra-statale. Avem nevoie de un guvern responsabil care să lucreze doar pentru binele țării”

06:00

„Controlul sănătății pielii nu trebuie făcut doar dacă ai leziuni care cresc dramatic, ci și dacă sunt modificări noi, apărute recent, datează de o lună și nu s-au vindecat. Dermatologul este în serviciul pacientului și poate să spună: e o leziune benignă, nu are niciun fel de risc. Poate fi, de exemplu, o înțepătură de insectă, poate fi o foliculită, o banală viroză cutanată, cum sunt papiloamele. Și da, poate fi ceva ciudat și e mai bine să verific la laborator. Sau suspectez o leziune cu potențial malign și este mai bine să verificăm despre ce este vorba ca să știm ce avem de făcut în continuare”, recomandă medicul.

Orice aluniță suspectă sau leziune care nu trece ar trebui investigată cu ajutorul biopsiei. Aceasta este singura șansă ca medicii să poată pune diagnosticul precis și să poată oferi pacienților șanse reale de vindecare. Există, însă, și situații în care pacienții ajung la medic și primesc un diagnostic neclar, lucru care ar trebui să-i alerteze și să solicite o a doua opinie medicală.

„De exemplu, un diagnostic vag este cel de nev atipic, adică aluniță activă. Aici se pune problema dacă este doar o aluniță sau dacă este chiar un melanom incipient sau în evoluție, situație în care examenul histopatologic este vital. Scoaterea unei alunițe nu înseamnă un risc pentru pacient, fie ea benignă sau chiar malignă. Scoaterea unei alunițe trebuie urmată obligatoriu de analiza de laborator care să ne dea datele despre structura în interiorul pielii”, este de medicul Mihaela Leventer.

Autoexaminarea pielii este un gest obligatoriu și trebuie însoțit de vizita anuală la dermatolog.