Premieră mondială în medicină și o victorie în lupta contra infertilității

Mama, a cărei identitate nu a fost dezvăluită, este o suedeză în vârstă de 36 de ani care, din cauza unei malformații genetice, s-a născut fără uter, raportează prestigioasa revistă medicală britanică The Lancet, care a publicat sâmbătă un articol despre această reușită a medicilor suedezi.

Deși a născut prematur, femeia a adus pe lume în luna septembrie un băiețel sănătos, care a avut la naștere greutatea de 1,7 kilograme, după o sarcină de 31 de săptămâni. Atât mama, cât și bebelușul, se simt bine, precizează The Lancet. Această premieră a fost realizată cu ajutorul unei echipe de medici, coordonată de profesorul Mats Brännström, specialist în obstetrică și ginecologie la Universitatea Göteborg, după mai bine de 10 ani de cercetări științifice.

Noua reușită aduce o rază de speranță femeilor care nu pot avea copii întrucât s-au născut fără uter, suferă de o malformație congenitală sau au suportat o ablație de uter din cauza unui cancer sau a unei hemoragii în timpul unei sarcini precedente. De asemenea, noua tehnică ar putea să le ajute pe femeile care doresc să evite metoda mamelor surogat.

FLASH NEWS Schimb dur de replici între Tudor Chirilă și ministrul Culturii despre pontajul actorilor: „Fudulia nu implică introspecţie sau auto analiză”

00:17

FLASH NEWS Coincidențe în serie. Doi procurori care candidează la șefia marilor parchete ar fi din aceeași localitate cu Mirabela Grădinaru

23:38

„Absența uterului era singurul tip de infertilitate feminină considerat până acum drept un impediment aflat dincolo de resursele terapeutice”, au subliniat medicii aflați în spatele acestei reușite medicale, citați de publicația The Lancet. Uterul transplantat în corpul pacientei provine de la o prietenă de familie, în vârstă de 61 de ani, aflată la menopauză de șapte ani, în momentul operației.

Mama a fost externată la trei zile după naștere, iar bebelușul a părăsit unitatea neonatală la 10 zile după naștere. „Acest succes are în spate mai bine de 10 ani de cercetări intensive pe animale și de antrenament chirurgical al echipei noastre și creează posibilitatea de a trata un număr mare de femei tinere din lumea întreagă care suferă de infertilitate uterină”, a explicat profesorul Mats Brännström.

„În plus, am demonstrat fiabilitatea transplantului de uter de la o donatoare vie, chiar dacă aceasta se află la menopauză”, a subliniat profesorul suedez. Tânăra mamă, ale cărei ovare erau intacte, putea să producă ovule, care au fost fecundate cu ajutorul tehnicilor de fecundare in vitro, înainte de transplant. În acest fel, medicii au obținut 11 embrioni care au fost congelați.

La un an după transplantul de uter, cercetătorii suedezi au transferat un singur embrion în uterul grefat, obținând astfel o sarcină viabilă. „Am constatat un singur episod, slab ca intensitate, de respingere a sarcinii, care a fost tratat cu succes, prin corticosteroizi, iar pacienta a lucrat cu normă întreagă până în ziua de dinaintea nașterii”, a subliniat cercetătorul suedez.

Dezvoltarea fetusului și irigarea sangvină prin arterele uterine și cordonul ombilical au fost normale în primele 31 de săptămâni de sarcină. Pacienta a fost însă internată în a 31-a săptămână de sarcină din cauza unei preeclempsii (patologie marcată în special de hipertensiune, care prezintă un risc pentru fetus) și a suportat o cezariană.

Tânăra mamă este una dintre cele nouă femei suedeze care au suportat un transplant de uter de la o donatoare în viață în anul 2013. Ea suferea, ca șapte dintre cele nouă paciente, de sindromul MRKH, care duce la absența, totală sau parțială, a vaginului și a uterului. Acest sindrom afectează la naștere o femeie din 5.000.

În Marea Britanie, se estimează că peste 12.000 de femei ajunse la vârsta la care pot să aibă copii prezintă factori de infertilitate de origine uterină, reamintește The Lancet. Înainte de reușita medicilor suedezi, au fost făcute și alte tentative de transplant, cu utere prelevate de la donatoare vii sau decedate, însă toate acele tentative au eșuat.

Prima dintre ele, în Arabia Saudită, în anul 2000, a eșuat după trei luni de sarcină, întrucât uterul pacientei s-a necrozat. O altă tentativă, în Turcia, în 2011, realizată cu ajutorul unui uter provenind de la o donatoare decedată, a permis obținerea unei sarcini viabile, însă aceasta s-a încheiat printr-un avort.