Un român, un rus și un bulgar sunt tineri și au aceeași problemă. Explicația unui FENOMEN care a dus România în TOP 3 mondial

Un bucureștean de 23 de ani a murit vara trecută pe plajă la Mamaia, după ce a făcut infarct. Pentru mulți această știre poate părea bizară, dar medicii avertizează că numărul tinerilor care fac infarct este mult mai mare.

„Asistăm la un fenomen interesant: așa zisele boli ale ‘bătrâneții”, precum cele cardiovasculare, sunt tot mai întâlnite în rândul tinerilor. Dacă în urmă cu 30 de ani infarctul era întâlnit în rândul persoanelor trecute de 45 de ani, în prezent tineri de 20 de ani ajung la camera de gardă cu această problemă. Cel mai tânăr pacient cu infarct pe care l-am întâlnit eu avea 22 de ani”, a declarat pentru gândul prof. dr. Leonida Gherasim, medic cardiolog și profesor universitar la Facultatea de Medicină din București.

Nu doar bolile cardiovasculare sunt tot mai întâlnite în rândul tinerilor, ci și diabetul de tip 2 și obezitatea. „Dacă pe timpul copilăriei noastre persoanele supraponderale erau cele adulte și rareori întâlneam vreun copil grăsuț, în prezent situația este de-a dreptul alarmantă: numărul copiilor și al adolescenților care au probleme cu greutatea este din ce în ce mai mare”, a declarat pentru gândul dr. Corina Zugravu, medic nutriționist. Aceasta menționează că de multe ori tinerii obezi suferă și de diabet de tip 2.

La fiecare 30 de minute, un român moare de infarct

Statisticile Organizației Mondiale a Sănătății arată că numărul persoanelor diagnosticate cu boli de inimă, diabet și obezitate crește de la an la an.

Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de mortalitate la nivel global. Ultimele date oficiale arată că într-un an 17,3 milioane de persoane au murit de boli de inimă, 80% din numărul persoanelor provenind din țări în curs de dezvoltare, așa cum este și cazul României. Țara noastră ocupă locul trei în lume la acest capitol. Statisticile arată că la fiecare 30 de minute un român moare de infarct. Pe primul loc la numărul de decese provocate de o boală cardiovasculară se află Rusia, urmată de Bulgaria. După România, clasamentul este continuat de Ungaria și Argentina. La polul opus se află Franța, Australia, Elveția, Japonia și Israle, scrie Health Line.com.

Situația se va înrăutăți în următorii ani. Potrivit estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății în anul 2030 peste 20,3 milioane de persoane vor muri de o boală cardiovasculară.

„Fumatul reprezintă principalul factor care duce la creșterea numărului de pacienți diagnosticați cu o boală cardiacă. Colesterolul joacă și el un rol important în apariția acestor afecțiuni. Dacă numărul de țigări fumate s-ar reduce, atunci și numărul bolnavilor ar scădea considerabil”, punctează prof. Dr. Gherasim.

Obezitatea ucide mai mulți oameni decât foametea

Obezitatea este considerată de Organizația Mondială a Sănătății boala secolului XXI. Datele OMS arată că 65% din populația globului trăiește în țări unde kilogramele în plus ucid mai mulți oameni decât o face foametea. Un studiu publicat de The Times arată că în 2010 peste trei milioane de persoane au murit din cauza unor afecțiuni provocate de obezitate, printre care se numără diabetul de tip II, infarct sau atac cerebral.

Mai mult, statisticile oficiale arată că numărul persoanelor obeze s-a dublat în ultimele trei decenii. Astfel, ultimele date arată că 1,4 miliarde de persoane trecute de vârsta de 20 de ani sunt supraponderale, iar 11% dintre acestea sunt obeze. Această boală afectează tot mai mulți copii. În 2012 peste 40 de milioane de copii sub vârsta de 5 ani erau supraponderali sau obezi.

Un studiu dat publicității de Ministerul Sănătății arată că și în România obezitatea infantilă a devenit o problemă: un copil din patru cu vârsta de 8 ani este supraponderal sau obez. Concluzia a fost luată după un studiu realizat pe un eșantion reprezentativ de 207 școli, din mediul urban și rural.

Prevalența suprapoderalității la copiii de opt ani din România este de 26,75%, iar prevalența obezității este de 11,6%. La nivel european, prevalența supraponderalității la grupa de vârstă de opt ani, conform raportului primei runde a studiului COSI, a variat între 19,3% și 49% la băieți și 18,4 – 42,5% la fete. Prevalența subnutriției (inclusiv cea severă) în țările participante la prima rundă este în general sub 2,5%. Valori mai mari s-au înregistrat în Bulgaria și Cehia, respectiv 3,2%.

„Prevalența supraponderalității și obezității la băieți (29,8%) este cu 6,1% mai mare decât la fete (23,7%). Prevalența obezității la băieții de opt ani din România (15,03%) este cu 6,79% mai mare față de prevalența obezității la fetele de aceeași vârstă (8,24%). Conform raportului primei runde a studiului COSI, prevalența excesului de greutate în Europa (inclusiv obezitatea) la grupa de vârstă de opt ani a variat între 22,1% (Belgia) și 495 (Italia) la băieți, iar la fete între 22,7% (Belgia) și 42,5% (Italia)”, mai arată datele studiului.

Medic: „În mileniul trei bolile netransmisibile fac cele mai multe victime”

Medicii spun că hipertensiunea, diabetul și obezitatea erau considerate „bolile bătrâneții” în urmă cu câteva decenii, iar în prezent acestea sunt tot mai răspândite și printre tineri. „Acest fenomen nu se petrece doar în România, ci la nivel global”, precizează prof. dr. Leonida Gherasim.

Dr. Corina Zugravu spune că în România incidența acestor boli a început să se resimtă în ultimii ani, dar în țări precum America aceste boli fac ravagii de aproape un secol. „Regimul comunism a ferit România de aceste boli, dacă putem spune așa. În trecut grași erau doar cei avuți. Imediat după Revoluție am început să trăim într-o societate a abundenței. Dacă în comunism nu aveam ce mânca, acum face excesee culinare fără să ne gândim la consecințe. În mileniul trei bolile netransmisibile fac cele mai multe victime”, a spus dr. Zugravu.

Medicii au indentificat și câteva soluții pentru a conbate aceste boli care fac tot mai multe victime în rândul populației tinere.

● Reducerea numărului de țigări. Fumatul reprezintă principalul motiv al apariției bolilor cardiovasculare. La un an după renunțarea la acest viciu riscul apariției unui infarct scade considerabil.

● Introducerea taxei pe fast-food. „Suprataxarea țigărilor a avut drept efect scăderea numărului de fumători. Dacă am taxa și alimentele intens procesate cel mai probabil ar scădea și numărul de persoane obeze și diagnosticate cu diabet. De asemenea, scăderea TVA-ului la alimentele sănătoase ar putea reprezenta o măsură eficientă de a lupta împoriva obezității și a diabetului de tip 2. Aceste majorări sau micșorări de prețuri ar trebui să se facă cu cap, în așa fel încât producătorul să nu aibă de suferit”, a precizat dr. Zugravu.

● Sport de trei ori pe săptămână. „Sedentarismul este și el responsabil de apariția acestor boli. Pentru a le ține la distanță trebuie să facem sport de cel puțin trei ori pe săptămână”, a menționat prof. dr. Gherasim.