Analistul financiar Iancu Guda, adevărul despre progresul economic al Capitalei: „București pierde teren în fața marilor orașe”

Iancu Guda explică, într-o analiză bazată pe cifre oficiale, că Bucureștiul are o creștere econimică mai mică decât marile orașe ale României, iar ponderea contribuției la formarea Produsului Intern Brust este în scădere față de anul precendent.

Analistul financiar Iancu Guda a analizat situațiile financiare ale companiilor active din București și de la nivel național din ultimii 15 ani și a calculat aportul Capitalei în formarea Produsului Intern Brut (PIB) la nivel național prin ponderea proporțională a EBITDA (Profit Exploatare + Amortizare) generat de companiile active în București în EBITDA raportat de toate afacerile din România.

„Contribuția Bucureștiului la formarea PIB-ului la nivel național a scăzut la 29,8% pe parcursul anului 2022. Aceasta înseamnă o scădere cu 6,2% comparativ cu anul 2019, anulând practic întregul progres al contribuției în creștere înregistrat între 2010–2019 (+6,4%)”, explică Iancu Guda în analiza publicată pe site-ul lui.

MARIUS TUCĂ SHOW Victor Ponta, dezvăluiri din culisele discuțiilor cu Nicușor Dan de la Cotroceni. „Probabil că va fi propus un independent, mai apropiat de președinte, dar mie mi se pare că noi chiar ne scufundăm”

20:16

ECONOMIE UE suplimentează cu 130 de milioane de euro sumele alocate pentru sisteme antidrone. Ce noi oportunități de finanțare apar pentru România

20:07

Analistul financiar Iancu Guda, la podcastul ALTCEVA cu Adrian Artene

Potrivit lui Iancu Guda, asta înseamnă că Capitala crește lent, iar impactul generat la nivel național este în scădere.

„Aceste date NU înseamnă că Bucureștiul se duce de râpă, dar nici că lucrurile evoluează într-o direcție pozitivă. Practic, aceste cifre demonstrează că evoluția capitalei în ultimii 3 ani a fost sub media înregistrată la nivel național, deci București pierde teren față de restul marilor orașe din țară. Practic, vorbim despre oportunități pierdute, atât din perspectiva investițiilor companiilor, valorii adăugate și, implicit, a taxelor și impozitelor care se puteau plăti dacă se materializau aceste investiții”, scris Iancu Guda.

„Capitala nu este în recesiune sau în faliment. Acest lucru este confirmat și de agenția de rating Fitch, care încadrează riscul obligațiunilor municipale pe termen lung (împrumuturi emise de capitală pentru finanțarea nevoilor curente și investiții) în clasa BBB-3, identic cu riscul suveran al datoriei publice naționale, respectiv un risc mediu către scăzut. Trebuie remarcat că aceeași agenție de rating a reconfirmat rating-ului capitalei în luna octombrie 2023 cu o perspectivă stabilă, principalul argument fiind nivelul acceptabil de îndatorare și capacitatea acceptabilă a municipalității de a rambursa datoria contractată până în momentul de față. Practic, aici este vestea bună, dar și proasta, în același timp. Unii se laudă cu nivelul acceptabil de îndatorare înregistrat de București, dar populația se plânge de lipsa investițiilor, ori că ritmul acestora este foarte lent”, potrivit analistului financiar.

Blocaj administrativ

O analiză realizată recent de Asociaţia Investitorilor de Real Estate din România arată că Bucureştiul şi-a diminuat semnificativ contribuţia la PIB-ul României, de la 37% în 2019 la 29,8% în 2022, ajungând la un nivel similar anului 2010, pe fondul blocajului administrativ local şi al incertitudinii privind dezvoltarea urbanistică.

Astfel, situaţiile financiare depuse la ANAF de companiile care activează în construcţii şi tranzacţii imobiliare indică o scădere abruptă a încasărilor la buget, care au revenit anul trecut la recordul negativ minim din 2010.

Or, dacă veniturile bugetare ale României înseamnă circa 33% din PIB, rezultă că scăderea de 7 procente marchează aproape jumătate din deficitul bugetar prognozat la 5%.

Scădere a fost și în anul precedent

Iancu Guda a analizat și în urmă cu un an evoluția Capitalei, pe fondul blocajului administrativ. Suspendarea Planurilor Urbanistice Zonale (PUZ) de sector, din februarie 2021 a produs pierderi semnificative atât companiilor din construcții și imobiliare, dar și în ceea ce privește contribuția acestor industrii la formarea Produsului Intern Brut (PIB), arăta studiul de impact prezentat în septembrie 2022.

La acea dată contribuția Bucureștiului la formarea PIB-ului la nivel național scăzuse cu 2,4 puncte procentuale, respectiv de la 37% în 2019 la 34,6% în 2021, iar estimarea pierderilor pentru veniturile fiscale era de 17,2 miliarde de lei (3,45 miliarde de euro) până și 2026, ia pierderea întreagă de valoare adăugată în economie era estimată la 52 miliarde de lei (10,4 miliarde de euro) pentru 2022-2026.

Sursa foto. Shutterstock

Citește și:

EXCLUSIV| Dezvoltatorii dau Bucureștiul pe zona metropolitană. „Un oraș blocat imobiliar! Lumea speră să se rezolve ceva prin Codul Urbanistic”

Dezbatere privind Codul Urbanismului. Specialiști AREI: Dacă s-ar aproba în forma actuală, se poate ajunge la un abuz, la o lipsă de proprietate

Codul amenajării teritoriului, urbanismului şi construcțiilor se dezbate în Parlament. Ce spun specialiștii despre „apocalipsa imobiliarelor”