Prima pagină » Social » Care sunt județele cu cei mai mulți ȘOMERI din România. Câți bani primește un șomer și ce trebuie să facă

Care sunt județele cu cei mai mulți ȘOMERI din România. Câți bani primește un șomer și ce trebuie să facă

Care sunt județele cu cei mai mulți ȘOMERI din România. Câți bani primește un șomer și ce trebuie să facă

Doljul conduce clasamentul județelor cu cei mai mulți șomeri înregistrați la nivel național, respectiv aproape 8% din totalul pe cele 41 de județe și municipiul București, după cum arată cele mai recente date publicate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), în 30 noiembrie 2024. Capitala are a doua cea mai mică rată a șomajului, după județul Ilfov, conform metodologiei ANOFM.

În Dolj erau înregistrați 20.406 șomeri la 30 noiembrie, ceea ce reprezintă 7,8% din totalul de 261.511 la nivel național.

Județul din Oltenia este de altfel singurul care a depășit pragul de 20.000 de locuitori înregistrați la șomeri.

În Top 5 urmează Suceava – cu 12.989 de șomeri, Iași – 10.074, Teleorman – 10.070 și Vaslui – 9.971 de șomeri.

Numărul total de şomeri la finalul lunii noiembrie 2024 a fost de 261.511 persoane, mai mare cu 6.167 faţă de cel înregistrat la finele lunii anterioare.

Conform datelor ANOFM, numărul de şomeri a crescut în 34 de judeţe. Cele mai mari creșteri s-au înregistrat în judeţele Constanța, cu 820 de persoane, Dolj, cu 609 persoane, Teleorman, cu 603 persoane, Iași, cu 355 de persoane, Suceava, cu 332 de persoane, Brașov, cu 325 de persoane, Harghita, cu 309 persoane și Olt, cu 308 persoane.

Numărul de şomeri a scăzut în 7 județe şi în municipiul Bucureşti, cele mai mari scăderi fiind înregistrate în judeţele Bacău, cu 178 de persoane, Bistrița Năsăud, cu 142 de persoane, Hunedoara, cu 63 de persoane și Giurgiu, cu 56 de persoane.

Unde este cea mai mare rată a șomajului

Doljul este pe locul 3 în topul județelor cu cea mai mare rată a șomajului, conform metodologiei ANOFM, care reprezintă rata șomajului înregistrat și se determină ca raport între numărul şomerilor înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene şi a municipiului Bucureşti (indemnizați şi neindemnizați) la finele lunii de referință şi populaţia activă civilă.

Pe primul loc este Teleorman, cu o rată a șomajului de 9,37%, urmat de Vaslui, cu 9,29%, iar după Dolj sunt, în Top 5, județele Mehedinţi, cu 8,57% și Suceava, cu 6,63%.

Per ansamblu, conform ultimelor date publicate de ANOFM, la sfârşitul lunii noiembrie 2024, rata şomajului înregistrat la nivel naţional a fost 3,28%, în creștere față de cea din luna anterioară cu 0,08% şi mai mare față de cea din luna noiembrie a anului 2023 cu 0,3%.

Nivelul minim al ratei şomajului în luna noiembrie, de 0,4%, s-a înregistrează în judeţul Ilfov. Ecartul dintre nivelul de maxim şi cel de minim al şomajului este de 8,97 puncte procentuale.

În Capitală erau înregistrați, la finalul lunii noiembrie, 9.102 șomeri, ceea ce reprezenta o rată a șomajului de 0,72%.

Raportat la luna octombrie 2024, rata șomajului a scăzut cu 0,03 puncte procentuale, fiind vorba, în cifre absolute, de 399 mai puțini șomeri.

Ce trebuie să știe șomerii

Şomerii, conform definiţiei Biroului Internațional al Muncii, sunt persoanele cu vârste cuprinse între 15 și 74 de ani (în ani împliniți, la sfârșitul săptămânii de referință) care:

  • în cursul săptămânii de referință nu erau ocupate, conform definiției persoanelor ocupate;
  • erau disponibile să muncească, adică erau disponibile să ocupe un loc de muncă remunerat sau să desfășoare o activitate independentă în termen de două săptămâni după săptămâna de referință;
  • căutau activ un loc de muncă, adică fie au făcut demersuri concrete în perioada de patru săptămâni care s-a încheiat cu săptămâna de referință pentru a căuta un loc de muncă remunerat sau pentru a desfășura o activitate independentă, fie au găsit un loc de muncă unde urmează să înceapă activitatea în termen de cel mult 3 luni de la sfârșitul săptămânii de referință.

Rata şomajului, care este calculată de Institutul Național de Statistică (INS), reprezintă ponderea şomerilor în populaţia activă, în timp ce ANOFM calculează rata șomajului înregistrat.

Potrivit INS, în trimestrul III 2024, populaţia activă a României era de 8.211.600 de persoane, dintre care 7.751.200 erau ocupate și 460.400 erau şomeri.

Astfel, conform metodologiei INS în trimestrul III 2024, rata șomajului a fost de 5,6%, ȋn creștere cu 0,6 puncte procentuale faţă de cea ȋnregistrată în trimestrul II 2024.

Toți pașii și documentele pentru înregistrarea persoanelor fără loc de muncă, precum și drepturile și obligațiile somerilor înregistrați sunt inclus într-un document complex elaborat și publicat de ANOFM.

  • Întrebare: Ce înseamnă şomer înregistrat?

Persoana care îndeplineşte cumulativ condiţiile pentru a fi şomer:

  • este în căutarea unui loc de muncă de la vârsta de minimum 16 ani şi până la îndeplinirea condiţiilor de pensionare;
  • starea de sănătate şi capacităţile fizice şi psihice o fac aptă pentru prestarea unei munci;
  • nu are loc de muncă, nu realizează venituri sau realizează, din activităţi autorizate potrivit legii, venituri mai mici decât valoarea Indicatorului Social de Referinţă al asigurărilor pentru şomaj şi stimulării ocupării forţei de muncă;
  • este disponibilă să înceapă lucrul în perioada imediat următoare, dacă s-ar găsi un loc de muncă.

Totodată, persoana se înregistrează la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau, după caz, reşedinţa ori la alt furnizor de servicii de ocupare, care funcţionează în condiţiile prevăzute de lege, în vederea obţinerii unui loc de muncă.

  • Întrebare: Ce reprezintă indemnizaţia de şomaj?

O compensaţie parţială a veniturilor asiguratului ca urmare a pierderii locului de muncă sau a veniturilor absolvenţilor instituţiilor de învăţământ care nu s-au putut încadra în muncă.

  • Întrebare: La ce instituţie trebuie să se adreseze o persoană pentru solicitarea indemnizaţiei de şomaj?

La agenţia judeţeană pentru ocuparea forţei de muncă, respectiv agenţia municipiului Bucureşti din raza de domiciliu sau de reşedinţă.

  • Întrebare: Cine sunt beneficiarii indemnizaţiei de şomaj?

Sunt beneficiari ai indemnizaţiei de şomaj următoarele categorii de persoane:

1. Şomerii care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

  • au un stagiu de cotizare de minimum 12 luni în ultimele 24 de luni premergătoare datei înregistrării cererii;
  • nu realizează venituri sau realizează, din activităţi autorizate potrivit legii, venituri mai mici decât valoarea Indicatorului Social de Referinţă;
  • nu îndeplinesc condiţiile de pensionare;
  • sunt înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă în a căror raza teritorială îşi au domiciliul sau, după caz, reşedinţa, dacă au avut ultimul loc de muncă ori au realizat venituri în acea localitate.

2. Persoanele asimilate şomerilor care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

  • sunt înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă în a căror rază teritorială îşi au domiciliul, în termen de 60 de zile de la absolvire;
  • nu realizează venituri sau realizează, din activităţi autorizate potrivit legii, venituri mai mici decât valoarea Indicatorului Social de Referinţă;
  • nu îndeplinesc condiţiile de pensionare.
  • Întrebare: Cine nu beneficiază de indemnizaţie de şomaj?

Categoriile de persoane care nu beneficiază de indemnizaţie de şomaj sunt:

  • persoanele care, la data solicitării dreptului, refuză un loc de muncă potrivit pregătirii sau nivelului studiilor, sau refuză participarea la servicii pentru stimularea ocupării şi de formare profesională oferite de agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă;
  • absolvenţii care, la data solicitării dreptului, au fost admişi sau urmează cursurile unei forme de învăţământ, organizate şi/sau acreditate, după caz;
  • absolvenţii licenţiaţi ai facultăţilor de medicină, medicină dentară şi farmacie care, la data solicitării dreptului, au promovat concursul naţional de rezidenţiat pe locuri sau pe posturi;
  • persoanele care au încetat raporturile de muncă sau de serviciu prin acordul părţilor sau prin demisie.
  • Întrebare: Ce documente însoţesc cererea pentru indemnizaţia de şomaj?

Cererea pentru indemnizaţia de şomaj trebuie însoţită de următoarele documente:

  • actul de identitate, în original;
  • actele de studii şi de calificare, în original;
  • declarație pe proprie răspundere, sub sancțiunile aplicate faptei de fals în declarații, că persoana nu are restricţii medicale care o împiedică să presteze muncă sau că are eventuale restricţii medicale care o împiedică să presteze o anumită muncă, conform modelului prevăzut în Anexa nr. 11 din Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă cu nr. 286/17.02.2020 privind modificarea şi completarea Procedurii de primire şi de soluţionare a cererilor de loc de muncă sau indemnizaţie de şomaj, aprobată prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă nr. 85/2002.

Pe lângă aceste documente, în funcție de fiecare situație, mai sunt necesare următoarele documente:

1. În cazul persoanelor provenite din muncă:

  • carnetul de muncă, în original, şi o adeverinţă eliberată de angajator din care să rezulte baza lunară de calcul al contribuţiei inividuale la bugetul asigurărilor pentru şomaj, pentru fiecare lună din ultimele 12 luni sau, în cazul în care nu există carnet de muncă întocmit, adeverinţa şi alte acte care atestă existenţa unor raporturi de muncă sau de serviciu până la data de 31 decembrie 2010 şi, după caz, vechimea în muncă realizată anterior datei de 1 martie 2002;
  • copie de pe hotărârea judecătorească definitivă prin care instanţa competentă potrivit legii a dispus reintegrarea în muncă, atunci când reintegrarea nu mai este posibilă la unitatea la care persoana a fost încadrată în muncă anterior, din cauza încetării definitive a activităţii, sau la unitatea care a preluat patrimoniul acesteia;
  • adeverinţă de la unitatea care a preluat patrimoniul unităţii în care persoana a fost încadrată anterior, din care să rezulte că reîncadrarea în muncă nu mai este posibilă din cauza desfiinţării postului.

2. În cazul pensionarilor de invaliditate care îşi redobândesc capacitatea de muncă:

  • carnetul de muncă, în original, şi o adeverinţă eliberată de angajator din care să rezulte baza lunară de calcul al contribuţiei inividuale la bugetul asigurărilor pentru şomaj, pentru fiecare lună din ultimele 12 luni sau, în cazul în care nu există carnet de muncă întocmit, adeverinţa şi alte acte care atestă existenţa unor raporturi de muncă sau de serviciu până la data de 31 decembrie 2010 şi, după caz, vechimea în muncă realizată anterior datei de 1 martie 2002;
  • decizia de revizuire medicală, în original, emisă de medicul expert al asigurărilor sociale, din care să rezulte redobândirea capacităţii de muncă;
  • adeverinţă de la ultima unitate sau unitatea care a preluat patrimoniul acesteia, după caz, din care să rezulte că reîncadrarea în muncă nu mai este posibilă din lipsa unui post vacant de natura celui ocupat anterior.

3. În cazul persoanelor ale căror raporturi de muncă sau de serviciu au încetat în perioada de suspendare a acestora:

  • carnetul de muncă, în original, şi o adeverinţă eliberată de angajator din care să rezulte baza lunară de calcul al contribuţiei inividuale la bugetul asigurărilor pentru şomaj, pentru fiecare lună din ultimele 12 luni sau, în cazul în care nu există carnet de muncă întocmit, adeverinţa şi alte acte care atestă existenţa unor raporturi de muncă sau de serviciu până la data de 31 decembrie 2010 şi, după caz, vechimea în muncă realizată anterior datei de 1 martie 2002;
  • act din care să rezulte data încetării motivului pentru care au fost suspendate raporturile de muncă sau de serviciu.

4. În cazul absolvenţilor instituţiilor de învăţământ, în vârstă de minimum 16 ani, care într-o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se încadreze în muncă potrivit pregătirii profesionale:

  • actul de absolvire a formei respective de învăţământ, în original;
  • adeverinţă eliberată de furnizorul de servicii specializate pentru stimularea ocupării forţei de muncă, prin care se certifică data înregistrării persoanei în evidenţele proprii, în cazul în care persoana s-a înregistrat în vederea medierii pentru încadrare în muncă la un furnizor de servicii specializate pentru stimularea ocupării forţei de muncă, acreditat sau notificat conform legii.

5. În cazul absolvenţilor şcolilor speciale pentru persoane cu handicap, în vârstă de minimum 16 ani, care nu au reuşit să se încadreze în muncă potrivit pregătirii profesionale, actul de absolvire a şcolii speciale pentru persoane cu handicap, în original şi în copie.

  • Întrebare: Care este cuantumul indemnizaţiei de şomaj?

Indemnizaţia de şomaj este o sumă acordată lunar şi în mod diferenţiat, în funcţie de stagiul de cotizare, după cum urmează:

  • valoarea Indicatorului Social de Referinţă (ISR) în vigoare la data stabilirii acestuia, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin un an; ISR este, din martie 2024, în valoare de 660 de lei;
  • la această sumă se adaugă o sumă calculată prin aplicarea asupra mediei salariului de bază lunar brut pe ultimele 12 luni de stagiu de cotizare, a unei cote procentuale diferenţiate în funcţie de stagiul de cotizare, respectiv:
  • 3% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 3 ani;
  • 5% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 5 ani;
  • 7% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 10 ani;
  • 10% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 20 de ani.

Pentru absolvenţi, indemnizaţia de şomaj este o sumă fixă, lunară, pe o perioadă de 6 luni, al cărei cuantum reprezintă 50% din valoarea Indicatorului Social de Referinţă în vigoare la data stabilirii acesteia.

  • Întrebare: De la ce dată se acordă indemnizaţia de şomaj?

Indemnizaţia de şomaj se acordă, la cerere, după caz, de la data:

  • încetării raporturilor de muncă;
  • încetării raporturilor de serviciu;
  • încetării mandatului pentru care au fost numite sau alese;
  • expirării duratei sau desfacerii contractului militarilor angajaţi pe bază de contract;
  •  încetării calităţii de membru cooperator;
  • încetării contractului de asigurare pentru şomaj;
  • încetării motivului pentru care au fost pensionate;
  • încetării motivului pentru care au fost suspendate raporturile de muncă sau de serviciu;
  • rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti;
  • încetării activităţii desfăşurate exclusiv în baza unui raport juridic, altul decât cele de natura celor prevăzute la lit. a)-e) şi lit. g) şi h), în considerarea căruia s-a datorat, potrivit legii, contribuţia individuală de asigurări pentru şomaj;
  • expirării perioadei de 60 de zile de la absolvire;
  • absolvirii, pentru cazurile absolvenţilor de şcoli speciale pentru persoane cu handicap în vârstă de minimum 16 ani.
  • Întrebare: Care este perioada de timp în care se poate solicita indemnizaţia de şomaj?

Indemnizaţia de şomaj se acordă de la data apariţiei situaţiei care conferă dreptul la indemnizaţie de şomaj, dacă cererea este înregistrată la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă în termen de 10 de zile de la această dată.

Dacă cererea este înregistrată după expirarea termenului de 10 de zile, dar nu mai târziu de 12 luni de la data prevăzută mai sus, indemnizaţia de şomaj se acordă începând cu data înregistrării cererii.

Termenul de maximum 12 luni este termen de decădere din drepturi.

  • Întrebare: Cât timp se acordă indemnizația de șomaj?

Indemnizaţia de şomaj se acordă şomerilor înregistrați pe perioade stabilite diferenţiat, în funcţie de stagiul de cotizare, după cum urmează:

  • a) 6 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de până la 5 ani, dar nu mai puţin de 1 an;
  • b) 9 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare cuprins între 5 şi 10 ani;
  • c) 12 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare mai mare de 10 ani.
  • Întrebare: Care sunt obligaţiile beneficiarilor indemnizaţiei de şomaj?

Obligaţiile beneficiarilor indemnizaţiei de şomaj sunt următoarele:

  • să se prezinte lunar, pe baza programării sau ori de câte ori sunt solicitați, la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă la care sunt înregistrați, pentru a primi sprijin în vederea încadrării în muncă;
  • să comunice în termen de 3 zile agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă la care sunt înregistrați orice modificare a condiţiilor care au condus la acordarea drepturilor;
  • să participe la serviciile pentru stimularea ocupării şi de formare profesională oferite de agenţia pentru ocuparea forţei de muncă la care sunt înregistrați;
  • să caute activ un loc de muncă;
  • să înştiinţeze în scris agenţia pentru ocuparea forţei de muncă la care sunt înregistrați apariţia stării de incapacitate temporară de muncă şi datele de identificare, respectiv numele medicului prescriptor şi unitatea în care funcţionează acesta, în termen de 24 de ore de la data acordării concediului medical.
  • Întrebare: Ce înseamnă „a căuta activ un loc de muncă”?

Prin „a căuta activ un loc de muncă” se înţelege a dovedi că persoana s-a prezentat pentru a solicita un loc de muncă la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă sau a municipiului Bucureşti la care se află în evidenţă, în afara datei programării lunare, sau la alţi furnizori de servicii specializate pentru stimularea ocupării forţei de muncă, acreditaţi în condiţiile legii, în vederea medierii prin încadrare în muncă.

  • Întrebare: În ce situaţii încetează plata indemnizaţiei de şomaj?

Plata indemnizaţiei de şomaj încetează în următoarele situaţii:

  • la data încadrării în muncă, conform legii, pe perioadă nedeterminată sau pe perioadă determinată mai mare de 12 luni;
  • la data când realizează, din activităţi autorizate potrivit legii, venituri lunare mai mari decât valoarea Indicatorului Social de Referinţă, în vigoare;
  • la 90 de zile de la data emiterii autorizaţiei de funcţionare pentru a desfăşura activităţi independente sau a certificatului de înmatriculare, conform legii, dacă realizează venituri lunare mai mari decât valoarea Indicatorului Social de Referinţă, în vigoare;
  • la data refuzului nejustificat de a se încadra într-un loc de muncă conform pregătirii sau nivelului studiilor;
  • la data refuzului nejustificat de a participa la servicii pentru stimularea ocupării şi de formare profesională sau la data întreruperii acestora din motive imputabile persoanei;
  • dacă perioada de pensionare pentru invaliditate depăşeşte 12 luni;
  • la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare pentru limita de vârstă, de la data solicitării pensiei anticipate sau la data când pensia de invaliditate devine nerevizuibilă;
  • la data plecării din ţară a beneficiarului pentru o perioadă mai mare de 3 luni;
  • la data începerii executării unei pedepse privative de libertate pentru o perioadă mai mare de 12 luni;
  • în cazul decesului beneficiarului;
  • la expirarea termenelor prevăzute de lege;
  • la data admiterii într-o formă de învăţământ, în cazul persoanelor asimilate şomerilor;
  • la data de la care îşi începe desfăşurarea activităţii în funcţii elective sau la data la care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului;
  • la data angajării, conform legii, pe bază de contract, în situaţia soldaţilor şi gradaţilor voluntari;
  • la data promovării concursului naţional de rezidenţiat pe locuri sau pe posturi, în condiţiile legii;
  • de la data la care desfăşoară o activitate pentru o perioadă mai mare de 12 luni, în baza unui raport juridic în considerarea căruia se realizează venituri din drepturi de autor şi drepturi conexe şi/sau venituri din contracte/convenţii sau în temeiul Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor.
  • Întrebare: În ce situaţii are loc suspendarea plăţii indemnizaţiilor de şomaj acordate beneficiarilor?

Suspendarea plăţii indemnizaţiilor de şomaj acordate beneficiarilor are loc în următoarele situaţii:

  • la data la care nu şi-a îndeplinit obligaţia să se prezinte lunar, pe baza programării sau ori de câte ori sunt solicitate, la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă la care sunt înregistrate, pentru a primi sprijin în vederea încadrării în muncă;
  • pe perioada îndeplinirii serviciului militar activ;
  • la data încadrării în muncă, conform legii, pe perioadă determinată de cel mult 12 luni;
  • la data obţinerii autorizării pentru menţinerea plăţii indemnizaţiei de şomaj, la cererea persoanei care se deplasează în interiorul Uniunii Europene, Spaţiului Economic European sau în Elveţia pentru a căuta un loc de muncă şi doreşte să îşi menţină plata indemnizaţiei de şomaj, conform prevederilor legale, pe o perioadă de maximum 3 luni sau, după caz, 6 luni, cu aprobarea agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă în a cărei rază teritorială îşi are, după caz, domiciliul sau reşedinţa;
  • pe perioada în care este arestat preventiv sau pentru executarea unei pedepse privative de libertate de până la 12 luni;
  • la data pensionării pentru invaliditate;
  • pe perioada acordării indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, a indemnizaţiei de maternitate şi a indemnizaţiei pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, respectiv de 3 ani sau 7 ani, în cazul copilului cu handicap;
  • pe perioada incapacităţii temporare de muncă mai mare de 3 zile datorită accidentelor survenite în perioada cursurilor de calificare, recalificare, perfecţionare sau, după caz, a altor forme de pregătire profesională, în timpul şi din cauza practicii profesionale;
  • pe perioada acordării plăţilor compensatorii, potrivit legii, în situaţia în care aceste drepturi băneşti se acordă din bugetul asigurărilor pentru şomaj;
  • la data plecării din ţară pe o perioadă mai mică de 3 luni, la cererea persoanei, în situaţia în care plata indemnizaţiei de şomaj nu se suspendă în condiţiile lit. d);
  • la data începerii desfăşurării unei activităţi pentru o perioadă mai mică de 12 luni, în baza unui raport juridic în considerarea căruia se realizează venituri din drepturi de autor şi drepturi conexe.
  • Întrebare: Ce beneficii financiare are un şomer dacă se angajează înainte de expirarea perioadei pentru care se acordă indemnizaţia de şomaj?

Persoanele cărora li s-a stabilit dreptul la indemnizaţia de şomaj şi care se angajează cu normă întreagă, iar ca urmare a angajării le încetează plata indemnizaţiei de şomaj, beneficiază, din momentul angajării până la sfârşitul perioadei pentru care erau îndreptăţite să primească indemnizaţia de şomaj, de o sumă lunară, acordată din bugetul asigurărilor pentru şomaj, reprezentând 30% din cuantumul indemnizaţiei de şomaj, stabilită şi, după caz, reactualizată conform legii.


CITEȘTE ȘI:

INS: Noul CAEN nu include furnizarea de servicii sexuale, organizarea de evenimente de prostituție sau operarea de stabilimente de prostituție

Pe ce CHELTUIE românii banii? Portofelele rămân aproape goale până la sfârșitul fiecărei luni. ”Se cam golește punga”

Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul ... vezi toate articolele

Citește și