Pe ce CHELTUIE românii banii? Portofelele rămân aproape goale până la sfârșitul fiecărei luni. ”Se cam golește punga”

Cea mai mare parte din veniturile românilor, 85%, se duce în principal pe mâncare, taxe, impozite și utilități, conform Institutului Național de Statistică. Aceasta în condițiile în care veniturile au crescut cu 13,1%, iar cheltuielile cu doar 9%, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

O gospodărie din România a avut venituri medii de 8.255 de lei pe lună în al treilea trimestru din 2024 şi a cheltuit 7.012 lei.

Pe ce dăm banii?

Necesitățile de bază sunt cele pentru care cheltuim aproape tot ce avem.

Primul loc este adjudecat de mâncare şi băuturi nealcoolice – 1.422 lei lunar pe gospodărie, 33,1% din cheltuielile de consum.

Locuința, utilitățile şi combustibilii înghit 604 lei – 14,1% din cheltuieli, iar hainele şi încălțămintea – 334 de lei, adică 7,8%.

EXTERNE Netanyahu și Trump se întâlnesc pentru a cincea oară în acest an. Care sunt mizele discuțiilor celor doi lideri

21:42

EXTERNE Jordan Bardella, pariul lui Marine Le Pen pentru alegerile prezidențiale din Franța: „Poate câștiga în locul meu. Viitorul Franței este asigurat”

21:42

Educația este Cenușăreasa clasamentului. Mai rămân doar 11 lei pe lună pe gospodărie, 0,3% din totalul cheltuielilor de consum.

Ce spun românii

„Pe ce? Pe mâncare și utilități. Mai puțin pe mâncare pentru că avem la țară. Nu sunt bucureșteancă, sunt din Sibiu. Mâncare și utilități. Apoi? Păi ce să mai am nevoie la 75 de ani? Medicamente. Nu foarte multe. Am bolile bătrâneții, am niște cadouri lăsate de COVID. Stau prost cu circulația la membrele inferioare. Haine cumpăr foarte rar. Îmi mai iau copiii”.

„Mâncare, chirie, haine. Pe mâncare, pentru o săptămână sau doua, în jur de 400 de lei. Chiria, în jur de 1.000 de lei. Asta pentru că am prins bine, nu de altceva. Dacă îmi cumpăr haine de la second hand este o variantă mai bună și pentru mine, și pentru mediu. Îți cumperi haine în fiecare lună? Nu chiar. Vacanțe? Nu. Merg acasă la părinții mei.”

„Pe mâncarea pentru căței și mâncarea mea. Pe ce aș putea să mai cheltui? Altceva nimic. Haine și altele le purtăm pe acelea de când eram tineri. Acum nu se mai poate cumpăra. Pe mâncarea cățeilor dau în jur de 300 de lei și eu restul. Am o pensie de 2.200 de lei.”

„În primul rând, mâncare. Apoi, haine, educație, eventuale ieșiri prin oraș și vacanțe. Pentru vacanțe strângem lunar niște bani. Ce sume de bani alocați pentru mâncare, haine? Un procent de 50% mâncare și îmbrăcăminte. Aproximativ.”

„Mâncare, țigări. Cam asta. Haine, medicamente? Medicamente. Haine am.”

„În jur de 10.000 de lei. Pe ce anume? Mâncare, facturi, țigări, excursii. De câte ori mergeți în vacanță pe an? Cam de două ori.”

„Pe medicamente, benzină, utilități, vizite la medic. Cam asta. Și pe mâncare, bineînțeles. Mâncarea s-a scumpit foarte mult.”

„La medicamente dau 200 de lei. Mâncare și utilități 300-400 de lei. Depinde ce gătim. Facem în așa fel încât să reușim să ajungem la pensia următoare.”

„Mâncare, medicamente, utilități. Se adună. Sunt mulți bani. Se cam golește punga.”

„3.500 de lei pe mâncare, medicamente, utilități. V-am spus, se cam golește punga. Haine? Haine mai puțin pentru că nu ne mai aruncăm la îmbrăcăminte. Cu toate că unele prețuri sunt mai mici în unele perioade, dulapul e plin. Vacanțe, așa și așa. Uneori putem să mergem, uneori nu.”

Diferențe între urban și rural

Veniturile medii ale unei gospodării de la oraş le întrec cu 35% pe cele din mediul rural.

Iar mediul de rezidenţă evidențiază diferențe între nivelul cheltuielilor totale medii lunare.

În mediul urban, cheltuielile medii lunare pe o gospodărie au fost de 7.788 de lei, mai mari de 1,3 ori decât în mediul rural. Astfel, o persoană din mediul urban a cheltuit, în medie, 3.358 de lei lunar, de 1,5 ori mai mult decât o persoană din mediul rural.

Din punct de vedere al structurii cheltuielilor totale, în mediul urban, ponderea cheltuielilor pentru impozite, contribuții, cotizații și taxe a fost de 35,7% în cheltuielile totale, cu 8,7 puncte procentuale mai mare decât în mediul rural.

În același timp, în mediul rural, ponderea contravalorii consumului de produse agroalimentare și nealimentare din resurse proprii a fost de 11% în cheltuielile totale, de 4,1 ori mai mare decât în mediul urban.

CITEȘTE ȘI:

INS: câștigul salarial mediu net a crescut la 5.388 lei, în luna noiembrie 2024

Pericol DEMOGRAFIC în România. Numărul deceselor, aproape dublu față de numărul nașterilor în noiembrie 2024

Cum poți călători în Statele Unite ale Americii fără viză. Cât costă, cât durează și care este valabilitatea unei autorizații de acces în SUA

Cât și când trebuie să plătești CASS pe dobânzile acumulate în 2024. GHIDUL ANAF