VIDEO | Transgaz a adus gazele la intrarea în Vatra Dornei, la 18 ani după ce autoritățile locale s-au împrumutat, pe 25 de ani, pentru acest angajament

După promisiuni de decenii ale autorităților locale, ce transced culoarea politică, rețeaua de gaze naturale a ajuns fizic la intrarea în municipiul Vatra Dornei, după ce operatorul național de transport al gazelor naturale a finalizat magistrala proiectată.

Vezi galeria foto
10 poze

Magistrala de gaz natural Pojorâta-Vatra Dornei reprezintă o investiție de aproximativ 17 milioane de lei, a anunțat Ion Sterian, administrator executiv și director general al SNTGN Transgaz, care a precizat că lucrările au fost finalizate mai repede decât termenul asumat, respectiv în 20 de luni față de cel 24 din contract. Investiția a fost deblocată prin hotărâri de Guvern adoptate în prima parte a anului 2020.

„Astăzi gazul este la poarta orașului – stațiune Vatra Dornei, care va duce la îmbunățirea condițiilor de viață a populației, în primul rând, a dezvoltării mediului de afaceri prin prelucrarea resurselor minerale și celorlalte resurse din această zonă foarte bogată a țării în resurse naturale și o zonă turistică fantastică”, a afirmat directorul general al Transgaz.

NEWS ALERT Fragmente de dronă lângă Cazinoul Constanța. Intervenția autorităților este în desfășurare

00:43

INFRASTRUCTURĂ Franța va avea un parc tematic Dragon Ball Z de 7 miliarde de dolari. Proiectul ar urma să creeze peste 20.000 de locuri de muncă

23:56

La deschiderea magistralei de gaz natural Pojorâta-Vatra Dornei a participat și premierul, care și-a exprimat bucuria că alimentarea cu gaze a orașului este cu un pas mai aproape de finalizare.

„Ne bucurăm foarte mult că odată cu aniversarea a 430 de ani de atestare documentară a orașului Vatra Dornei putem să îi bucurăm atât pe cetățeni, cât și pe autoritățile locale cu un program guvernamental prin care se finalizează gazoductul care, iată, are stația în funcțiune la marginea orașului Vatra Dornei, creând astfel posibilitatea ca proiectele viitoare de alimentare cu gaze a întregului oraș să se realizeze în conformitate cu planurile autorităților locale. Am înțeles de la domnul primar că există deja lucrările demarate pe strada principală Republicii și, de asemenea, au materialele de construcții aici în proximitate, astfel încât să poată să demareze lucrările de conectare de la stație către punctele de livrare din oraș”, a declarat Nicolae Ciucă.

Primarul din Vatra Dornei: „Dacă mă credeți, melodia mă simt ca la 20 de ani e valabilă astăzi pentru mine”

„Soarele de afară a venit la Vatra Dornei împreună cu domnul prim ministru, cu domnul președinte al Consiliului Județean, cu domnul director general al Transgaz. Dacă mă credeți, melodia mă simt ca la 20 de ani e valabilă astăzi pentru mine. Vă aștept pe toți al Vatra Dornei în doi ani de zile să vedeți cum va arăta stațiunea. Va arăta ca acum 130 de ani când Vatra Dornei a fost primul oraș iluminat din Bucovina”, a declarat entuziasmat și primarul din Vatra Donei, Ilie Boncheș.

Potrivit premierului, este foarte important să înțelegem și să integrăm proiectele care au început la nivelul Ministerului Energiei în ceea ce privește exploatările de gaze, pentru că vom avea o capacitate de extracție mult mai mare, odată ce se demarează proiectul off-shore din perimetrul Neptun Deep. „Am început vara aceasta exploatarea în perimetrul Black Sea Oil&Gas și toate acestea trebuie să se alinieze într-un fel, astfel încât capacitatea noastră de extracție, cu capacitatea de transport să permită o distribuție echilibrată la nivelul întregii țări și, desigur, să folosim această oportunitate în tot ceea ce înseamnă dezvoltarea industriei petrochimice și, desigur, acolo unde este gazul, pe baza cantităților pe care le extragem, să putem să și asigurăm exportul de gaze acolo unde este necesar”, a conchis premierul.

Povestea magistralei

Magistrala de gaz natural Pojorâta-Vatra Dornei are o întreagă poveste în spate, care a debutat cu mulți ani în urmă, potrivit presei locale. Acum 18 ani, în 2004, Consiliul Judeţean Suceava şi 61 de localităţi de pe terioriul său – inclusiv vatra Dornei, au împrumutat un credit de 86,3 milioane de euro, pe 25 de ani, pentru realizarea proiectului „Utiltăţi şi mediu la standarde europene în judeţul Suceava”, potrivit Adevărul.

Astfel, municipiile Rădăuţi, Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc şi oraşele Gura Humorului şi Siret au dobândit centrale termice de cogenerare şi reţele de termoficare, dar acest program prevedea și construirea de reţele magistrale de gaze naturale în cele 61 de localităţi care s-au angajat împreună cu CJ Suceava la alocarea creditului de la banca germană.

Conform presei locale, la finalizarea proiectului, în judeţ trebuiau să fie construiți 360 de kilometri de conductă magistrală, însă nu au fost făcuţi decât doar 101 kilometri. Această reţea a fost preluată, în anul 2009, de Transgaz care s-a angajat să finalizeze lucrările prevăzute în proiect.

Totuși, lucrările au fost oprite în 2013 din cauza unor probleme privind traseul magistralei, potrivit sursei citate. Jurnaliștii locali spuneau în iunie 2015 că din cei 33 de kilometri din tronsonul Pojorâta – Vatra Dornei, parte a conductei magistrale Frasin – Vatra Dornei, până la acea dată se construiseră doar 9,2 kilometri. Jurnaliștii din Bucovina arătau atunci că de această magistrală de gaz depinde şi centrala de cogenerare pe bază de gaz natural din Vatra Dornei, localitate care încă nu este racordată la reţeaua de gaz natural.

Cifră de afaceri de peste un miliard de lei

Conform celui mai recent raport consolidat al operatorului național de transport al gazelor naturale, compania a avut creșteri consistente ale cifrei de afaceri și profitului net, în primul semestru din 2022, față de aceeași perioadă a anului trecut.

Astfel, Transgaz a avut o cifră de afaceri de peste un miliard de lei în semestrul I din 2022 (1.178.055.000 lei), față de aproape 800 de milioane de lei în urmă cu un an (789.792.000 lei), respectiv un avans de aproape 50% de la an la an (47,48%).

În ceea ce privește profitul net, acesta a avut o creștere 33%, de la aproximativ 133,3 milioane de lei, în semestrul I din 2021, la 177,3 milioane de lei, după prima jumătate din anul curent.