Rapidistele au lăsat handbalul pentru apele repezi de la Siriu, unde au testat adrenalina într-un team building spectaculos. La limita dintre antrenament și aventură, fetele s-au luptat cu valurile în stil de campioane.
Handbalistele de la Rapid au planuri mari pentru sezonul care bate la ușă. Cu un staff nou, dar și cu 7 jucătoare transferate în vară, omogenizarea echipei este unul dintre principalele obiective la startul pregătirii.
Pentru aceasta, giuleștenii au apelat la o soluție inedită: le-au dus pe fete la rafting.
„O experiență inedită. A fost pentru prima oară, pentru mine și pentru multe dintre fete, însă a fost o experiență foarte frumoasă. Ne relaxăm, glumim. Cunoaștem alte părți ale noastre decât cele pe care le cunoaștem atunci când suntem la antrenament. Am fost grupate în funcție de posturi. Câte două jucătoare de pe același post. A fost o după-amiază foarte plăcută și care ne-a unit”, a declarat Eliza Buceschi.
Pentru Estavana Polman nu există competiție amicală, așa că și la rafting a făcut totul pentru a termina prima. A reușit să câștige cursa neoficială, alături de noua ei coechipieră, Djazz Chambertin: „La început m-am gândit: OK, e distractiv, râzi, dar apoi devine din ce în ce mai solicitant. Nu știu dacă există vreo abilitate care te ajută, dar simt că mi-am folosit umerii. Așa că dacă mâine jucăm handbal, nu cred că mai putem face mișcările normale”.
Ea a găsit imediat și o melodie care ar caracteriza cel mai bine experiența care la prima vedere este plăcută, dar de fapt este extrem de solicitantă: „Killing Me Softly ar merge la perfecție. A fost chiar o experiență frumoasă. Când vezi râul și munții… A fost cu adevărat o experiență minunată. Dar foarte cald, foarte greu”.
Estavana a și glumit, spunând că soțul său, fostul mare internațional olandez Rafael van der Vaart, nu s-ar fi încumetat niciodată să se dea cu ea cu barca pe râu. „Rafael nu ar avea curaj să facă rafting, el e fricos cu toate. Nu, n-ar avea curaj. Poate împreună cu mine, dar nu cred… Cred că ar zice: Fă tu singură…Noi mai jucăm fotbal unul împotriva celuilalt, uneori și cu fiul lui. Eu câștig, bineînțeles! Eu cu fotbalul am început sportul, pentru că frații mei jucau mereu pe stradă. Am crescut cu fotbalul pe stradă și voiam să fiu ca ei, așa că jucam și eu. Dar apoi am schimbat cu handbalul și cred că a fost o alegere bună, totuși”, a declarat Estavana Polman.
Portarul Denisa Șandru recunoaște că la început a avut ceva emoții, dar realitatea i-a arătat că s-a temut degeaba, pentru că a fost mai frumos decât își imagina.
„Dacă la început am fost un pic toate ușor temătoare, pentru că a fost o primă experiență de acest gen, o aventură să zicem așa, pe parcurs am prins gustul aventurii și ne-a plăcut. Dar a fost, pot spune, chiar și un antrenament, pentru că nu e ușor. Este un pic de efort, plus că trebuie să te coordonezi cu coechipiera și trebuie să facem echipă, să ajungem cu bine la destinație”, a decalrat Denisa Șandru.
Originară din Brașov, Denisa a fost entuziasmată și de frumusețile lacului Siriu, pe care-l știa: „Am trecut, dar recunosc că nu am oprit să stau. Am văzut că multă lume este și cu cortul și se bucură de natură și mă bucur că am avut ocazia asta”.
Nou venită la echipă, franțuzoaica Djazz Chambertin a fost încântată de întreaga experiență: „A fost foarte amuzant, foarte tare să împărtășesc asta cu noua mea coechipieră și, sincer, ne-am distrat foarte bine. A fost foarte greu să împing cu brațele și, de asemenea, trebuia să mă coordonez cu fata cu care eram. A fost prima mea cursă cu ea. În plus, am terminat pe primul loc, deci a fost super”.