75 de ani de la atacul din Hiroshima. Ultimii supraviețuitori se tem că dezastrul bombei atomice va fi uitat: „Trebuie să muncim pentru a ne face auziți”

Cu 75 de ani în urmă, America a distrus Hiroshima cu o bombă nucleară, lăsând doar cenuşă în urmă. Astăzi, supraviețuitorii atacului se tem că dezastrul de la Hiroshima va fi uitat: „Trebuie să muncim pentru a ne face auziți. Interzicerea armelor nucleare ar fi un element important pentru asigurarea păcii”, spune un bărbat care pe când avea 17 ani a supraviețuit atacului. 

Ciuperca atomică de la Hiroshima este una dintre imaginile definitorii ale secolului trecut. Pe 6 august 1945, Statele Unite lansau atacul asupra oraşului japonez Hiroshima şi, trei zile mai târziu, la Nagasaki. Nu se ştie nici acum câte victime au făcut bombele americane, cifra pleacă de la 100.000 şi ajunge la 250.000.

A fost singura dată când au fost folosite arme atomice într-un conflict, dar japonezii care au trăit acel moment şi au supravieţuit au purtat povara momentului o viaţă întreagă.

IMOBILIARE UE dezvăluie planul de combatere a crizei locuințelor: case mai accesibile pe întregul continent

15:38

ȘTIINȚĂ Cele patru obiceiuri simple care ne pot întineri creierul cu opt ani. Descoperirea oamenilor de știință

15:06

Mărturiile lui Lee Jong-keun, un supraviețuitor al atacului

„Un flash portocaliu gălbui a strălucit peste tot. Când am văzut asta, m-am speriat şi m-am ghemuit acolo. După 5-10 minute, când am deschis ochii era atât de întunecat încât n-am putut vedea nimic”, mărturiseşte Lee Jong-keun, supravieţuitor al atacului cu bombă nucleară, care are acum vârsta de 92 de ani.

Lee Jong-keun, supravieţuitor al atacului cu bombă nucleară.

„Pe când lucram, aflaseră că sunt supravieţuitor al bombei atomice şi oamenii păstrau distanţa. O astfel de discriminare bazată pe faptul că sunt supravieţuitor al atacului, împreună cu cea de a fi un sud coreean în Japonia este ca o dublă discriminare. A fost mai degrabă o perioadă grea după război”, povesteşte acesta.

Armele nucleare există încă, mai sofisticate şi mai puternice decât cele de acum 75 de ani.

„Trebuie să muncim pentru a ne face auziți. Interzicerea armelor nucleare este punctul de plecare pentru pace. Toți oamenii sunt egali. Asta e o lecție pe care vreau să o transmit tinerilor, după experiența discriminatorie pe care am trăit-o”, mărturiseşte Lee Jong-keun.

După ce a acuzat ruşii că au încalcat Tratatul Privind Forţele Nucleare, Donald Trump a retras Statele Unite din acordul semnat la sfârşitul Războiului Rece. Tratatul INF interzicea folosirea unor nave balistice cu rază de acţiune între 500 şi 5500 de kilometri.

Acum, Donald Trump discută cu Putin despre prelungirea acordului START, pentru controlul armelor nucleare. Şi, ca să pună cireaşa pe tort, americanul a cerut şi participarea Chinei, care a refuzat.

Trump a discutat cu liderul Rusiei şi despre dezvoltarea nucleară a Iranului, care îşi dezvoltă acest program fără nicio limitare, întorcând spatele acordului nuclear internaţional din 2015. Între timp, Kim Jong Un a declarat că siguranţa şi viitorul Coreei de Nord este asigurat de armele nucleare deţinute.