FSLI: 2,5% din PIB alocați Educației, în condițiile în care 800 de școli au toalete ca în Evul Mediu

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) critică Guvernul condus de Florin Cîțu, din cauza refuzului la dialog din ultima perioadă. Sindicaliștii spun că alocarea a 2,5% din PIB pentru Educație va duce la continuarea politicii de subfinanțare a acestui domeniu.

Critica adusă de FSLI

„Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, care apără interesele a peste 165.000 de membri de sindicat, dezaprobă public politica Guvernului-Cîțu prin care este refuzată orice formă de dialog social. Cele trei federații sindicale reprezentative din învățământ au suspendat o acțiune de protest pentru care au obținut aprobare, pentru ca reprezentanții lor să se întâlnească cu prim-ministrul Guvernului României, Florin Cîțu. Acesta a refuzat să dialogheze”, se arată într-un comunicat al FSLI.

Sindicaliștii susțin că munca „asiduă” a guvernanților este orientată doar spre tăierea cheltuielilor, pentru a reduce cât mai mult deficitul. „Această politică a ușilor închise promovată de Coaliția: PNL-USR PLUS-UDMR, ne amintește de perioada nefastă a Guvernului Boc din anii 2009-2010, când austeritatea impusă a fost cuvântul de ordine. Constatăm că năravurile celor care au guvernat atunci, au revenit”, se arată în comunicat.

FLASH NEWS Luminile stradale din Oradea rămân stinse până la începutul școlii. Primarul le recomandă șoferilor să fie mai atenți

19:48

LIVE Nicușor Dan, declarații de presă comune cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski. Urmărește LIVE pe Gândul

19:47

FSLI solicită intervenția președintelui Klaus Iohannis, având în vedere că bugetul de austeritate propus pentru educație va însemna „eșecul Programului domniei sale, ”.

Investiții mici în educație

„2,5% din PIB ar urma, potrivit unor surse neoficiale, să fie bugetul alocat educației în anul 2021 de la bugetul de stat. Cum traducem acest procent? România este codașa țărilor membre ale UE în ceea ce privește investiția în educație care este, în medie, de aprope 5% din PIB la nivel european. Asta înseamnă continuarea politicii de subfinanțare a unui domeniu pe care specialiștii îl consideră fundamental pentru progresul economic. Când România are peste 800 de unități școlare cu toalete ca în Evul Mediu, cum își permit guvernanții să nu facă efortul de a suplimenta fondurile pentru educație? De fapt, domnul Florin Cîțu pune acum în practică ceea ce a afirmat atunci când era ministru de finanțe: . O viziune toxică, domnule prim-ministru”, au mai transmis sindicaliștii din învățământ.

Sindicaliștii atrag atenția că politica de austeritate afectează și salariile angajaților din învățământ, dar și că eliminarea indemnizației de hrană ar fi o altă lovitură pentru mulți salariați din Educație. „Având în vedere că în învățământ sunt aproximativ 60.000 de salariați care câștigă lunar aproape de salariul minim pe economie, eliminarea acestei indemnizații ar avea consecințe grave asupra lor, pentru că nu ar avea din ce să supraviețuiască. Printre cei loviți de această decizie sunt și cadrele didactice tinere care au venituri lunare mai mici de 2.500 de lei”, susțin sindicaliștii.

„Refuzul guvernanților de a majora salariile personalului didactic, așa cum prevedea legea, neasigurarea sumelor necesare pentru calculul corect al salariilor, care oricum sunt foarte mici, dezinteresul de a se asigura vaccinurile pentru cadrele didactice care în această perioadă sunt expuse riscului îmbolnăvirii cu Coronavirus, precum și celelalte probleme prezentate, nu sunt altceva decât motive prin care guvernanții îi invită pe salariații din învățământ în stradă, pentru a protesta, moment care se va întâmpla cât de curând, dacă este refuzat în continuare dialogul social prin care încercăm să găsim soluții pentru sprijinirea angajaților din Educație. Lipsa comunicării și a negocierilor va transforma acest an într-unul al revoltelor de stradă, iar Guvernul va reuși să rămână în istorie ca un alt Executiv care a dat greș într-un an de criză, pentru că nu a avut niciun plan de redresare, ci doar de tăiere. Scăderea puterii de cumpărare în rândul salariaților din educație nu va duce la relansarea economică, ci doar la adâncirea unor discrepanțe sociale existente deja între aceștia și alte categorii privilegiate”, a declarat Simion Hancescu, președintele FSLI.