Mărturisirile unui tânăr care s-a vindecat de Covid: Fă tot posibilul să nu participi la acestă ruletă rusească! Nu există coincidențe în plină explozie de cazuri! Orice tuse mică și nevinovată e semn clar

Un tânăr din Bacău a povestit pe Facebook cum a ajuns să se infecteze cu coronavirus ieșind la întâlniri cu prietenii, cum masca pe care a purtat-o i-a salvat pe cei cu care a intrat în contact după ce fusese infectat și cum a decis să nu se interneze la spital, urmând un tratament recomandat de un medic cu care a intrat în legătură. După această experiență, tânărul le recomandă tuturor să nu ignore simptome mici, precum tusea, sau durerea în gât și să aibă grijă la contactul cu alte persoane. 

Tânărul a povestit că, deși la început pandemiei a luat foarte în serios regulile de protecție și de distanțare, a purtat mască sanitară și își dezinfecta tot timpul mâinile, banii și produsele pe care le cumpăra, cu timpul a început să se relaxeze, să aibă întâlniri cu prieteni, să iasă mai des și să folosească mijloacele de transport în comun.

În primele luni de carantină am tratat situația FOARTE SERIOS. Am fost întotdeauna conștient că virusul există, doar că pe măsură ce a trecut timpul aveam tot mai multe îndoieli asupra cifrelor. Începusem să cred că sunt exagerate (1) că să bage frică în cei care nu se protejau deloc, (2) că să prelungească stările de alertă și urgență pentru a fură mai mult prin atribuirea directă a contractelor, (3) că să poată obține Iohannis bani mai mulți de la UE, (4) că să fim ușor de convins în privința vaccinului, (5) din cauza volumului exagerat de mare de știri negative prezentate de media, (6) din cauza că nimeni din jurul meu nu cunoștea pe nimeni care să fi fost infectat (acum mă sună zilnic câte o persoană să-mi spună că știe încă 1-3 persoane infectate).

Prima zi cu simptome: „Dimineața mă trezesc cu o jenă în gât”

Întâlnirea cu un prieten care avea simptome de Covid i-a pus capac.

„Dimineața mă trezesc cu o jenă în gât. Dau vină pe berea rece din seară precedentă. În paralel, prietena mea are o stare de oboseală, slăbiciune, iar bunica mea usturimi în gât (despre care am aflat câteva zile mai târziu). Plecăm la birou, pe drum începem să analizăm situația, dar simptomele sunt “cam mici” că să fie Covid-19. Împărțind încăperea cu colegul meu, decid totuși să port masca toată ziua “pentru orice eventualitate” (gest care l-a salvat pe el și probabil și pe familia lui)”.

Următoarea zi a fost tot cu simptome pentru tânărul din Bacău și pentru prietena sa.

„Mă trezesc cu aceeași jenă în gât, dar stare generală și mai proastă, nu aveam niciun chef să merg la birou.

Prietena mea se trezește tot cu stare de oboseală, de dată asta mult mai accentuată, tușe, dureri de cap și musculare. Pe drum spre birou decidem împreună să-l trimitem pe colegul nostru să lucreze de acasă. Începem să ne gândim la teste și ne programăm. În drum spre casă (evident, cu mășți și pe jos, fără taxi/bus) ne întâlnim cu un amic cu care mă văd rar și cu drag. Păstrez distanță (2m) și îi spun “Emi, scuze, nu dăm mâna, vorbim de la distanță, avem niște simptome ciudate și pentru orice eventualitate...”. Schimbăm câteva cuvinte (l-am simțit sceptic, dar așa erau toți cei apropiați în acele zile) și apoi ne despărțim. L-am salvat și probabil nu doar pe el, ci am oprit un potențial întreg lanț al infectarilor. Masca + distanță. După 18 zile nu are simptome.

Rezultatele testelor Covid au ieșit pozitive, iar cei doi tineri au hotărât să nu se interneze la spital, pentru că ar fi fost vorba despre un transfer la Bârlad.

„Nod în gât, blocaj fizic și mental. Primesc rezultatele pe email, citesc și văd “SARS-CoV-2: DETECTAT”

„Bun. Panică. Sun repede și anunț membrii familiei și toți contactii. Sun la DSP: “Da, păi până nu trimite clinică privată rezultatele dvs. la noi nu putem începe anchetă epidemiologică.”. Zic “OK, dar noi ce putem face că să nu murim?”. “Nu știu, sunați la Spital”. În niciun caz domnul nu părea stresat, epuizat, depășit de treaba, din contra, era foarte relaxat (ulterior am aflat și că DSP are program cu publicul prin telefon doar luni-vineri între 9:00-15:00).

Sun la Spital, doamna țipă la mine că de unde să știe ea. Cer legătură la Urgențe, iar acolo mi se transmite că dacă sunt confirmat nu am ce caută la ei, doar la Boli Infecțioase. Sun iar la Spital și cer legătură la Boli Infecțioase. “Nu se poate, e tăiat cablul”.

După ce au hotărât să se izoleze la domiciliu, cei doi tineri au constat că simptomele s-au agravat. Pe lângă febră și stări de oboseală, au avut de-a face cu amețeală,  pierderea gustului și a mirosului.

„La micul dejun, deși îmi auzeam stomacul de foame, privesc mâncarea că pe un inamic. Iau prima gură, chin total. Îmi dau seama că nu-i ok, dar fiind conștient că trebuie să livrez ceva corpului, mă forțez. Iau câte o înghițitură, mă învârt prin camera, mă întind în pat, fac orice să-mi distrag atenția, înghit bucăți întregi. La final, după tot efortul, am mâncat cel mult jumătate din cât era în farfurie (și nu era mult). Din acel moment, m-am chinui să mănânc timp de 3 zile”.

Pentru că situația era dificilă, cei doi au apelat la un medic, care le-a oferit un tratament.

Momentul vindecării: „Am pierdut 5.5 kg”

După două săptămâni tânărul s-a vindecat:

„Ziua 13+: Revin la normal. Mă simt slăbit, mai ales că am pierdut 5.5 kg, dar sunt fericit. Am scăpat de Spital, terapie intensivă, izoleta, Bârlad, salvare, Kaletra, Hidroxiclorochina, etc

Virusul nu omoară pe oricine se infectează. Nu e că-n filmul Contagion, să-l iei și să mori imediat. Dacă îți supraveghezi atent starea fizică și nu te minți singur că “e de la aerul condiționat”, “de la berea rece”, “așa mai simt de obicei o jenă în gât”, etc, ai TOATE șansele să îl opreșți în nas sau gât doar prin gargară și spălături nazale cu apă+sare și apă+bicarbonat. Știam asta din martie, dar nu am făcut conexiunea și din cauza asta probabil că a ajuns la plămâni”.

Nu există coincidențe în plină explozie de cazuri și în plină pandemie

„Nu există coincidențe în plină explozie de cazuri și în plină pandemie. Orice mică jenă în nas sau gât și orice tuse mică și nevinovată e semn clar. NU IGNORA

ATENȚIE: pericolul e în primul rând la contactul cu alte persoane, nu la suprafețe (asta e capcană în care am căzut noi). Prin contact nu mă refer la pupat și îmbrățișat, ci la stat de vorba față în față la mai puțîn de 2m fără masca.

Fă tot posibilul să NU PARTICIPI la ruleta rusească. Poți avea noroc să iei o cantitate mică de virus (formă ușoară sau medie) sau poți primi o cantitate mai mare sau de la 2-3 persoane simultan și atunci te încadrezi în acei 1% cu forme severe”, este mesajul postat pe Facebook de Silviu Cârligeanu.