Țările membre ale Agenției Spațiale Europene (European Space Agency – ESA) – „poarta Europei către spațiu” – au convenit, pentru prima dată în istoria agenției, să finanțeze un program conceput în mod explicit pentru a satisface nevoile militare, nu numai cele civile. Potrivit Financial Times, bugetul ESA va fi – pentru următorii trei ani – unul record.
Agenția Spațială Europeană este o organizație interguvernamentală care a fost a fost fondată în data de 31 mai 1975. România este membru cu drepturi depline din anul 2011.
În contextul tensionat al ultimilor ani, după ce Rusia a invadat Ucraina, în anul 2022, țările europene încearcă să construiască un „zid de protecție” care să asigure o siguranță pe termen lung în fața unei eventuale agresiuni rusești.
Pe lângă „apărarea terestră”, acolo unde Alianța Nord-Atlantică se adaptează, din mers, noilor realități ale războiului modern, în scenariu apare, acum, și o „apărare spațială”, iar Agenția Spațială Europeană face un pas important în acest scenariu.
Proiectul propus de agenție – „Reziliența europeană din spațiu” (European Resilience from Space – ERS) – a obținut aproape toată finanțarea solicitată, notează Financial Times.
Josef Aschbacher, directorul general al ESA, a declarat că Agenția Spațială Europeană – a cărei convenție elaborată în anii `70 specifică dezvoltarea tehnologiei în „scopuri pașnice” – a primit „un mandat clar de apărare și securitate din partea statelor membre”.
Deși aceasta a reprezentat doar aproximativ 5% din bugetul ESA, mișcarea a fost „probabil începutul mai multor proiecte care vor urma”, a mai spus directorul ESA.
„În acest moment de schimbări rapide, există o nevoie critică de a sincroniza inițiativele europene prin alinierea spațiului pentru competențele de apărare, evitarea duplicării și punerea în comun a resurselor pentru a le extinde. Rămânem încă prea fragmentați pentru a garanta Europei o reziliență spațială autentică, cuprinzătoare și autonomă. Avem oportunitatea de a schimba acest lucru și trebuie să o facem”, a punctat Aschbacher.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F12%2Fopening_speakers_of_the_space_for_european_resilience_conference_pillars.jpg)
Comisarul european pentru apărare și spațiu, Andrius Kubilius, însoțit de Andrzej Domański, ministrul finanțelor și economiei din Polonia, și de Josef Aschbacher, directorul general al ESA | Sursa – ESA
O astfel de schimbare radicală în ceea ce privește activitatea Agenției Spațiale Europene survine pe fondul creșterii îngrijorărilor legate de activitățile din ce în ce mai îngrijorătoare desfășurate în spațiu atât de China, cât și de Rusia.
În același timp, conflictul din Ucraina a scos în evidență importanța critică pentru securitatea națională a capacităților de comunicare, navigație și observare, furnizate din spațiu.
„Aceasta este prima capacitate explicit de nivel militar dezvoltată de ESA și a fost pusă la punct în colaborare cu Comisia Europeană. Mandatul este foarte clar”, a mai declarat Aschbacher.
După doi ani de discuții și două zile de negocieri frenetice de ultim moment, statele membre ESA au convenit – la Bremen, în perioada 26-27 noiembrie 2025 – să majoreze bugetul total al Agenției Spațiale Europene la 22,1 miliarde de euro, cu doar 200 de milioane de euro mai puțin decât suma solicitată, ceea ce reprezintă o creștere de 32% sau 17% în termeni ajustați la inflație.
Josef Aschbacher a mai declarat că sprijinul din partea celor 23 de state membre – care includ și țări din afara UE, precum Regatul Unit -, pentru aproape 100% din solicitarea bugetară a ESA, a fost „fără precedent”.
Agenția Spațială Europeană a primit un sprijin puternic pentru misiuni științifice, cum ar fi căutarea vieții extraterestre, dar și pentru dezvoltarea de servicii comerciale de rachete și cargo către spațiu.
Maxime Puteaux – director la firma de consultanță spațială Novaspace – a declarat că agenția „câștigă timp pentru a asigura finanțarea rămasă” prin eșalonarea strângerii de fonduri pentru proiectul de nivel militar.
Deși sumele strânse la summit ar asigura începerea proiectului anul viitor, acesta este „încă fragil din punct de vedere politic”, a spus el.
„Anul care vine va fi decisiv pentru a stabili dacă Europa poate cu adevărat să pună în aplicare o constelație suverană, rapidă și de informații, de supraveghere și recunoaștere”, a adăugat Maxime Puteaux, potrivit Financial Times.
Rolul viitor al spațiului pentru securitate va fi descris în detaliu în bugetul UE care va fi decis în cadrul cadrului financiar multianual 2028-2034, pe lângă deciziile de finanțare care vor fi luate în cadrul Consiliului ministerial al ESA.
Eforturile lui Josef Aschbacher – directorul general al ESA – de a promova dezvoltarea unor companii spațiale comerciale competitive au primit, de asemenea, un alt impuls.
Statele membre ESA sunt de acord să ofere aproximativ 3,6 miliarde de euro pentru programe care ar putea fi cofinanțate cu industria.
O misiune cheie pentru Europa — misiunea Rosalind Franklin de a trimite un rover pe Marte — ar urma să fie lansată în 2028, după ce NASA a confirmat săptămâna aceasta că își va îndeplini angajamentul de a furniza servicii de lansare și componente critice.
ESA a anunțat că va începe, de asemenea, studii asupra unei misiuni către Enceladus, o lună înghețată de pe orbita planetei Saturn.
Astrobiologii cred că Enceladus este cel mai probabil loc unde ar putea fi descoperite dovezi ale vieții, dincolo de Pământ.
RECOMANDAREA AUTORULUI: