VIDEO | Casa Vernescu, un simbol al secolului al XIX-lea (DOCUMENTAR)

Casa Vernescu a fost construită în stilul eclectic, fiind una dintre cele mai frumoase clădiri din Capitala primului sfert al secolului al XIX-lea. Inițial, i-a aparținut boierului Filip Lenș, un logofăt al dreptății care a ocupat diferite funcții în administrația Țării Românești.

Lenș a dăruit casa soției sale, Elisabeta Balotescu-Carpinisanu, iar un an mai târziu, în 1822, a avut loc un incendiu în urma căruia refacerea casei era necesară. În interiorul holului Casei Vernescu, proprietarul a realizat niste incrustaţii destul de aproape de tavan, pe care a scris numele lui Seneca, Pascal sau Shakespeare.

În același an, Casa Vernescu a luat din nou foc, iar proprietarii au început să fie rigizi în ceea ce privește păstrarea acestui imobil.

După moartea boierului Lenș, în acest loc s-a instalat o unitate militară, apoi Ministerul de Război. În anul 1886, edificiul a devenit proprietatea unui politician din acea vreme, Guță Vernescu. La solicitarea lui, arhitectul Ion Mincu a făcut o restaurare, iar pictorul George Demetrescu Mirea i-a împodobit interioarele.

CONTROVERSĂ Eugen Tomac confirmă că „există consultări între USR și AUR, între PNL și AUR” pentru formarea viitorului guvern

00:53

CONTROVERSĂ SUA condiționează apărarea Europei în cadrul NATO de loialitatea față de Trump. Fiecare țară a primit câte un chestionar

23:44

Picturile, dar şi stilul neoclasic, vitraliile înalte şi oglinzile impunătoare au transformat Casa Vernescu, pentru mult timp, într-una dintre cele mai aspectuoase clădiri. Se spune că, aici erau organizate și cele mai vestite baluri şi serate mondene la care lua parte protipendada Bucureştiului.

Edificiul a fost construit cu un etaj, iar în centrul său are un hol mare care este împodobit cu o piesă monumentală. Scara atrage atenția încă de la intrarea în hol, prin arhitectura deosebită.

Interiorul este marcat de folosirea marmurei cu decoraţii aurite la tavane şi pereţi, a lambriurilor din lemn de stejar, a picturilor realizate într-un albastru translucid. Mai mult, spaţiul de sus, aproape de tavan, este acoperit cu numele unor cărturari celebri, cum este Seneca, Pascal, Shakespeare și alte nume mari.

În plus, pictorul a executat pe plafonul de la etaj o scenă care redă „Dansul”, marcată la colţuri de patru cartuşe curbe ce simbolizează „Justiţia”, „Adevărul” şi „Forţa”, potrivit descrierii din volumul „Dicţionarul monumentelor şi locurilor celebre din Bucureşti”.

În anul 1990, Petre Roman, prim-ministrul de la vremea respectivă, a dat Casa Vernescu în proprietatea Uniunii Scriitorilor din România. Apoi, printr-o Hotărâre de Guvern, în anul 2000, s-a stabilit că imobilul este în proprietatea publică a statului, administratorul fiind Ministerul Culturii.

Potrivit actului normativ din anul 2000, imobilul era dat în folosință cu titlu gratuit Uniunii Scriitorilor pe o perioadă de 49 de ani. Deoarece Uniunea Scriitorilor a pierdut sediul din Casa Monteoru, care a fost retrocedată, aceasta s-a judecat cu Ministerul Culturii, pentru a-și muta sediul în Casa Vernescu.

După 1993, Casa Vernescu a fost refăcută și modernizată, iar parterul a devenit un restaurant de cinci stele. Mai târziu, Uniunea Scriitorilor a închiriat imobilul unui operator de cazinouri și de atunci clădirea este cunoscută sub numele de Casino Palace / Casa Vernescu.