Cîţu, întrebat despre proiectul care ar permite interceptarea conversaţiilor pe WhatsAp și Telegram: E Codul comunicaţiilor. E nevoie de proiect pentru a demara licitaţiile 5G

Întrebat despre proiectul de lege care ar permite interceptarea conversaţiilor pe WhatsApp, Messenger, Skype sau Telegram, Florin Cîțu a afirmat că este vorba de Codul comunicaţiilor şi este necesar proiectul pentru a demara licitaţiile 5G.

Chestionat despre acest amendament care ar introduce posibilitatea unor astfel interceptări, fostul premier a răspuns: Toate avizele au fost primite, inclusiv avizul CSAT care este un aviz foarte important. În Parlamentul României, dacă în comisii se descoperă că există diferenţe faţă de Codul de procedură penală, bineînţeles că acestea pot fi corectate”.

„Este Codul comunicaţiilor. Este nevoie de acest proiect de lege pentru a demara licitaţiile 5G. Toate avizele au fost primite, inclusiv avizul CSAT care este un aviz foarte important. În Parlamentul României, dacă în comisii se descoperă că există diferenţe faţă de Codul de procedură penală, bineînţeles că acestea pot fi corectate. Nu sunt specialist. Vom merge la comisiile de specialitate şi vom vedea. Pentru mine era important să avem avizul CSAT şi să avem toată procedura legal respectată. Varianta care a venit acolo a fost avizată de CSAT. Eu cred că cei de la CSAT ştiu mai bine”, a explicat Florin Cîţu, întrebat vineri la Parlament despre acest proiect care ar permite interceptarea conversaţiilor private, relatează News.ro.

ACTUALITATE Studiu. Care sunt diferențele dintre a bea ceai sau cafea la micul dejun în fiecare dimineață

18:50

ULTIMA ORĂ Un alt deputat POT părăseşte partidul pentru PSD

18:44

Întrebat și dacă poate fi modificată proiectul de lege în Parlament sau trebuie să fie reîntors la CSAT, pentru avizare, liderul PNL a replicat: „Acesta este rolul Parlamentului, de a se asigura că este un proiect constituţională şi respectă legislaţia în vigoare”.

Chestionat și cum a apărut acel amendament, pentru că în varianta pusă în dezbatere publică a proiectului nu era acel amendament, Cîţu a răspuns: „Trebuie să vorbiţi cu iniţiatorii. Nu ştiu exact cine l-a introdus. Ministerul respectiv, Ministerul Transporturilor, ştiţi foarte bine. Nu mai ştiu dacă era ministru (Cătălin Drulă – n.r.)”.

Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR), singurul partid care a votat împotriva interceptării conversaţiilor de pe WhatsApp, Telegram şi Signal, a solicitat senatorilor să nu voteze proiectul de lege promovat de Florin Cîţu, arată un comunicat de presă al formaţiunii.

„Un nou articol (apărut din senin într-o lege care trebuia să reglementeze cu totul altceva) lărgeşte în mod nejustificat domeniul şi spectrul interceptării comunicaţiilor electronice, inclusiv a accesului la datele de trafic, date de conţinut şi la «conţinutul comunicaţiilor criptate tranzitate». Articolul a fost adăugat într-un proiect de lege adoptat de Guvernul Câţu cu doar 3 zile înainte de a fi demis de Parlament, iar proiectul a trecut de Camera Deputaţilor fără niciun amendament contrar”, susţine Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet (APTI), pe site-ul propriu.

Proiectul de lege pentru transpunerea directivei UE 2018/1972 (Codul european al comunicaţiilor), care de fapt înlocuieşte alte 4 directive, este un mega-proiect legislativ care transpune măsuri în mare parte interesante doar pentru cei interesaţi de domeniul comunicaţiilor electronice şi de ce face ANCOM.

Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor a avut proiectul în dezbatere publica încă din noiembrie 2020 (inclusiv cu o întâlnire online) şi a inclus în el şi alte reglementari de interes pentru acelaşi domeniu (ceva clarificări legea infrastructurii, serviciul My ANCOM) şi i-au mai dat şi un nume generic – „Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul comunicaţiilor electronice şi pentru stabilirea unor măsuri de facilitare a dezvoltării reţelelor de comunicaţii electronice”.

„Doar ca între varianta din dezbatere publică şi cea adoptată de guvern apare o nouă adăugire în motivaţie numită „Schimbări legislative relevante pentru domeniul securităţii naţionale” (sic!), două definiţii (scrise evident de persoane care nu au lucrat în domeniu, după formulările absolut improprii) şi art 102 inserat într-o zonă care n-are nimic de a face cu subiectul celorlalte 299 de pagini”, mai arată APTI.

Ce prevede articolul 10^2, referitor la interceptarea comunicaţiilor:

„Art.10^2. — (1) Furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP şi furnizorii de servicii de comunicaţii interpersonale care nu se bazează pe numere au obligaţia să sprijine organele de aplicare a legii şi organele cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, în limitele competenţelor acestora, pentru punerea în executare a metodelor de supraveghere tehnică ori a actelor de autorizare dispuse în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv:

a) să permită interceptarea legală a comunicaţiilor, inclusiv să suporte costurile aferente;

b) să acorde accesul la conţinutul comunicaţiilor criptate tranzitate în reţelele proprii;

c) să furnizeze informaţiile reţinute sau stocate referitoare la date de trafic, date de identificare a abonaţilor sau clienţilor, modalităţi de plată şi istoricul accesărilor cu momentele de timp aferente;

d) să permită, în cazul furnizorilor de servicii de găzduire electronică cu resurse IP, accesul la propriile sisteme informatice, în vederea copierii sau extragerii datelor existente.

(2) Obligaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) – c) se aplică în mod corespunzător şi furnizorilor de reţele sau servicii de comunicaţii electronice.”, conform sursei citate.