Avionul președintelui Emmanuel Macron a aterizat în această seară la Damasc. Președintele Franței este primul lider occidental care efectuează o vizită de stat în Siria post-Assad.
Liderul de la Élysée, întâmpinat de ministrul de Externe al Siriei, a fost surprins pe camere purtând nelipsiții ochelari de soare.
Macron este însoțit de o delegație alcătuită din oameni de afaceri francezi care vor discuta cu conducerea de la Damasc despre reconstrucția Siriei după ce a trecut printr-un război sângeros timp de 13 ani, rezultând peste 650.000 de morți.
Macron va discuta cu președintele sirian Ahmed al- Sharaa, fost lider al unei grupări teroriste care a luptat împotriva dictatorului Bashar al-Assad, aliat cu Vladimir Putin.
Al-Assad, care a condus Siria timp de 24 de ani cu o mână de fier, este acuzat la nivel internațional pentru crime împotriva umanității și folosirea armelor chimice asupra protestatarilor și rebelilor.
Ahmed al-Sharaa a fost condamnat și închis pentru acte teroriste, a fost membru al grupării al-Qaeda, a luat parte la insurgența din Irak, a fost pe lista CIA a celor mai căutați teroriști și a condus două grupări teroriste în războiul civil sirian.
Și totuși, a fost bine primit la Casa Albă, în Biroul Oval, unde l-a întâmpinat președintele american Donald Trump. A foat primul președinte sirian care a vizitat Casa Albă.
După Primul Război Mondial și destrămarea Imperiului Otoman, Siria a intrat sub mandatul Franței din 1924. Ca republică înființată din 1930, și-a dobândit independența în 1946.
Din 1958 până în 1971, a fost parte a Republicii Arabe Unite după o uniune de scurtă durată cu Egiptul. Din 1971 până în 2024, Siria a fost controlată de regimul ba’athist impus de familia Assad.
Hafez al-Assad a venit la putere printr-o lovitură de stat în 1963 și a devenit președinte din 1971. Ca președinte, a încheiat alianțe cu URSS și blocul estic împotriva Israelului. El a susținut crearea Federației Republicilor Arabe și apărarea palestinienilor de Israel.
În 1982, Hafez al-Assad a ordonat armatei siriene și forțelor paramilitare să asedieze orașul Hama timp de 27 de zile pentru a înăbuși revolta Frăției Musulmane împotriva guvernului ba’athist. Au rezultat între 25.000 și 40.000 de civili uciși, 15.000 – 17.000 de civili dispăruți și plus alți 100.000 de civili băgați în regim de detenție.
După moartea sa în 2000, fiul său, Bashar al-Assad, a devenit noul președinte al Siriei. Deși au existat speranțe că ar putea reforma Siria, fiind alawit și medic de profesie care și-a încheiat studiile în Regatul Unit, a impus un regim ce a devenit mai represiv decât cel al tatălui său.
Președinția sa a fost marcată de cenzură, execuții sumare, dispariții forțate, discriminare împotriva minorităților și poliție secretă. Seceta din 2010 și criza economică globală au declanșat o revoluție în 2011 pe fondul Primăverii Arabe, urmată de un război civil sângeros cu forțele rebele.
Regimul Assad a primit sprijin de la aliații săi de lungă durată, Iran și Rusia, când războiul a escaladat după ce gruparea Daesh a anexat teritorii din estul Siriei, proclamând crearea Statului Islamic al Irakului și Siriei.
Assad a recăpătat controlul asupra țării din 2021, dar în 2024, după ce o coaliție de rebeli au lansat mai multe atacuri pe tot cuprinsul țării, inclusiv în capitală, Bashar al-Assad a fugit la Moscova, unde a primit azil politic din partea guvernului rus.
Ahmed al- Sharaa, cel care a condus ofensiva în 2024, a devenit liderul de facto al țării din decembrie 2024, fiind proclamat președinte al Siriei din 29 ianuarie 2025.
Deși a promis schimbări, inclusiv că va recunoaște drepturile kurzilor și limba kurdă, în primul său an de mandat au avut loc lupte cu Forțele Siriene Democratice și masacre ce i-au vizat pe alawiți.
Sursa Video: Clash Report