Europarlamentarul Dragoş Benea, vicepreşedinte al PSD, a spus care sunt cele două obiective ale reformei administrativ-teritoariale și susține că „prin negociere şi compromis putem ieşi cu un desen al hărții României care să placă tuturor!”.
De asemenea, el a ținut să îi „calmeze” prin această postare, pe „ipocrții de serviciu”, acele „voci” care până „până mai ieri, pozau în avocații reformei, pledând pentru urgentarea reorganizării administrativ-teritoriale, ba chiar desființarea comunelor care nu se autosusțin economic şi au mereu nevoie de bani de la Bucureşti pentru a supraviețui”, și care, acum se opun reformei administrativ- teritoriale, spunând că nu mai este atât de „necesară”.
Dragoș Benea afirmă că, reforma administrativ- teritorială nu înseamnă dispariția localităților, ci „ satul rămâne pentru că nu modificăm arhitectura administrativă consacrată de Constituție, dar pot dispărea între 15 şi 18.000 de aleşi locali (primari, viceprimari şi consilieri)”.
„Prin negociere şi compromis putem ieşi cu un desen al hărții României care să placă tuturor!
Două sunt obiectivele reformei administrativ-teritoriale: reducerea substanțială a cheltuielilor cu aparatul administrativ şi creşterea calității serviciilor publice, pe termen mediu şi lung – pentru asta plătesc, de fapt, cetățenii.
Am subliniat asta odată cu prima întrunire, în cadru oficial, a grupului de lucru din PSD: e de datoria mea să reiterez, inclusiv în prezenta postare, că localitățile nu vor dispărea, satul rămâne pentru că nu modificăm arhitectura administrativă consacrată de Constituție, dar pot dispărea între 15 şi 18.000 de aleşi locali (primari, viceprimari şi consilieri).
Au trecut doar câteva zile de la conferința de presă de luni, când am anunțat criteriile asupra cărora am căzut de acord pentru pregătirea şi demararea reformei administrativ-teritoriale, că au şi apărut inevitabilii ipocriți de serviciu.
Sunt aceleaşi voci care, până mai ieri, pozau în avocații reformei, pledând – e drept, în contextul fostului guvern – pentru urgentarea reorganizării administrativ-teritoriale, ba chiar desființarea comunelor care nu se autosusțin economic şi au mereu nevoie de bani de la Bucureşti pentru a supraviețui.
Azi, deşi suntem abia la începutul discuțiilor, aceşti „campioni” de ieri ai reformei ne spun că trebuie s-o lăsăm mai moale şi că, de fapt, reforma administrativ-teritorială nici nu mai e chiar aşa de necesară. Pe undeva nu e de mirare asta, mai ales că aceste voci provin din anturajul fostului guvern care a vorbit mult, fără să facă nimic concret pe acest subiect.
Dar cred că trebuie să depăşim ipocrizia acestor „farfuridi” gălăgioşi, care vor să se revizuiască, dar să nu se schimbe nimica (după ce în primăvară îşi rupeau cămăşile de pe ei pentru reorganizare şi comasare).
O veche spusă românească îndeamnă să măsori de 10 ori, înainte de a tăia o dată. Noi suntem încă la măsurat: un proces care nu se va realiza de pe o zi, pe alta şi care va implica instituții de primă mărime în statul român (SGG, Ministerul de Interne, Ministerul Dezvoltării, Ministerul Muncii şi Ministerul Fondurilor Europene) şi, mai ales, un mecanism instituțional care nu va fi guvernat nici de subiectivisme, nici de arbitrariu.
De altfel, ce e politic în criterii precum demografia, capacitatea administrativă, sustenabilitatea economică, accesibilitatea, conectivitatea sau serviciile publice locale? Sunt date publice, care doar trebuie corelate şi coroborate pentru a avea imaginea clară a stării (reale) de fapt. Şi a costului inacțiunii.
Spre deosebire de precedentul guvern, care mai întâi a tăiat (în fel şi chip!), iar apoi s-a pus să măsoare pentru a lipi la loc ce se mai poate lipi, am ales un drum mai chibzuit, care va trece prin consultarea locală transparentă, în cadrul comitetelor județene pentru reorganizare, prin respectarea angajamentelor pe care România, ca stat membru al UE, şi le-a luat în direcția respectării drepturilor minorităților naționale, nu în ultimul rând prin memorandumuri şi hotărâri aprobate de Guvern.
În acelaşi timp, ca cetățeni români care am jurat pe Constituție la intrarea în demnități, cred că putem fi de acord că e dreptul suveran al Guvernului României să-şi asume, într-un orizont rezonabil de timp, o reformă administrativ-teritorială pe care contribuabilii o aşteaptă, totuşi, de peste 20 de ani. Şi poate că a sosit momentul ca ce nu am realizat în 20 de ani, să realizăm în 20 de săptămâni.
P.S. Consultarea este NECESARĂ, dar nu e obligatoriu referendumul local pentru reorganizare, iar raportarea la populația rezidentă (!) va avea consecințe şi asupra viitorului Parlament, respectiv a numărului de parlamentar”, a notat Dragoș Benea pe contul social.