EXCLUSIV VIDEO | 2023, cel mai cald an din istoria măsurătorilor. Climatolog: „Mergem către o creștere a temperaturii medii globale de 2°C”

Temperatura globală e în continuă creștere, iar consecințele sunt grave. Dezastre climatice precum incendii masive, secete extreme, valuri de căldură fără precedent, uragane sau ploi devastatoare sunt repercusiunile încălzirii globale.

Schimbările climatice sunt o amenințare gravă. Această creștere accelerează topirea calotelor glaciare și, astfel, nivelul apelor mărilor și oceanelor ajunge la cote alarmante. În unele regiuni, precipitațiile extreme sunt frecvente, în timp ce altele sunt lovite de valuri de căldură și secetă extremă.

Climatologul și expertul în fenomene extreme Bogdan Antonescu a explicat, într-un interviu pentru Gândul, cât de gravă este situația la nivel global, dar și care sunt urmările anului 2023, considerat cel mai cald an din istoria măsurătorilor.

VIDEO Ion Cristoiu | Războiul Trump – Zelenski: O zi care a schimbat cursul Istoriei

10:52

FLASH NEWS Germania respinge planul de reducere a bugetului UE cu 159 de miliarde de euro și cere tăieri mai drastice

10:46

„Mergem către o creștere a temperaturii medii globale apropiată de 2°C”

În anul 2023, temperatura medie globală a crescut cu 1,48°C față de epoca preindustrială, conform raportului serviciului european Copernicus. Asta în condițiile în care, în cadrul Acordului de la Paris, guvernele au convenit să mențină creșterea temperaturii medii la nivel mondial mult sub 2°C peste nivelurile preindustriale și să continue eforturile de a o limita la 1,5°C.

„E o problemă destul de mare pentru că am avut la un moment dat un acord la Paris, o întâlnire a reprezentanților științifici, dar și din partea politică. Cu toții am fost cumva de acord că, la nivel global, o menținere a temperaturii medii globale, o creștere a temperaturii medii globale cu 1,5 grade este cumva ideal pentru noi.

Asta ce înseamnă? Creșterea aceasta comparativ cu perioada preindustrială, adică 1850-1900, este o creștere în care avem un impact al schimbărilor climatice, de exemplu, modificări în caracteristicile valurilor de căldură, topirea ghețarilor, creșterea nivelului oceanelor, deci lucruri de genul acesta, dar al căror impact nu este așa de mare față de o creștere cu două sau trei grade Celsius, adică încă ne putem adapta la această creștere a temperaturii medii globale și nu numai cu 1,5°C, chiar și cu două grade Celsius, dar ce ne arată această creștere an de an și faptul că acum ne apropiem de pragul acesta de 1,5 este că suntem într-o continuă creștere, adică temperatura medie globală va continua să crească în următorii ani.

Probabil o să observăm an de an, de acum încolo, astfel de depășiri de recorduri și atunci mergem către o creștere a temperaturii medii globale apropiată de 2°C și de acolo apar tot felul de probleme. Gândiți-vă că, de exemplu, la 1,5 grade avem o mulțime de valuri de căldură, mult mai multe decât în trecut, deci a crescut frecvența valurilor de căldură, avem secete prelungite, avem episoade cu precipitații foarte intense într-un timp foarte scurt și atunci avem inundații. Toată partea aceasta, ceea ce numim fenomene severe, este modificată, caracteristicile se schimbă, dar, în principal, vedem schimbări în temperatură, distribuția temperaturii nu mai este ca în trecut. Sunt favorizate valorile mari ale temperaturii, deci mergem către temperaturi extreme pozitive, deci către valuri de căldură”, a explicat Bogdan Antonescu.

„Temperatura medie globală este favorizată și de cauze naturale”

Principala cauză care a condus la creșterea temperaturii medii globale este intensificarea concentrațiilor gazelor cu efect de seră. Pe de altă parte, există și cauze naturale.

„De exemplu, în anii în care avem erupții vulcanice puternice, atunci temperatura medie globală poate să scadă cu câteva zecimi de grad pentru o perioadă scurtă de timp sau putem să avem și am avut în 2023. În 2023, această creștere a temperaturii medii globale nu este asociată numai schimbărilor climatice. Ea este favorizată și de cauze naturale. Aici, în particular, mă gândesc la ceea ce se întâmplă în zona Pacificului Ecuatorial, unde apare fenomenul acesta El Nino – La Nina, iar acum suntem în faza acestei oscilații care se numește Nino. Asta înseamnă că temperatura la suprafața oceanului este mai ridicată și atunci practic ai mai multă căldură sau energie în sistem”, a precizat expertul în fenomene extreme.

„El Nino va intra în faza inversă la finalul verii”

Anul 2023 a fost marcat și de fenomenul El Nino care a fost resimțit la scară globală, favorizând creșterea temperaturii medii. În 2024, climatologul Bogdan Antonescu preconizează că El Nino va intra în fază inversă.

„Acesta este un fenomen de teleconexiune care are loc în Oceanul Pacific, în zona ecuatorială, în apropiere de America de Sud, dar efectele se resimt la scară globală și avem o temperatură medie globală puțin mai mare decât în anii fără El Nino și atunci acest efect, de exemplu, se adaugă peste schimbările climatice produse de noi. Practic, observăm o creștere cu câteva zecimi față de anii anteriori.

Prognozele sunt ca el să ajungă să se termine undeva prin mai-iunie, deci să se termine. Acesta face parte dintr-o oscilație la scară mai mare care are loc în zona aceea a Pacificului. Și această oscilație are mai multe faze. Una dintre faze este El Nino, apoi este o fază neutră și apoi o fază «La Nina» care este cumva «inversul» lui El Nino. Acum, tendința este ca pentru următoarele luni să fim încă în faza aceasta de El Nino, deci să contribuim la creșterea temperaturii medii globale, apoi să intre într-o fază neutră și cumva în august-septembrie să treacă în faza de La Nina, să treacă în faza inversă. Deci contribuția din partea asta de teleconexiuni, de ce are loc în bazinul Oceanului Pacific, o să scadă în următoarele luni”, a susținut climatologul.

CITEȘTE ȘI:

Când vine primăvara în România? ANM a actualizat prognoza meteo: cât țin ninsorile și gerul

ANM prezintă HARTA temperaturilor resimțite în România. Unde se ajunge la pragul siberian de -30 de grade Celsius