Iohannis cheamă, din nou, partidele la consultări. Ce vrea să discute președintele cu liderii politici, în spatele ușilor închise

La trei luni de la ultima discuție la Cotroceni, Klaus Iohannis cheamă din nou partidele la consultări. „După sărbătorile de Paști, voi relua consultările cu partidele politice și vom evalua cât s-a realizat din calendarul acțiunilor stabilite la începutul sesiunii parlamentare”, a scris Iohannis, pe Facebook.

Agenda discuțiilor rămâne aceeași ca în ianuarie, prioritățile convenite atunci figurând încă pe  „to do list”-ul parlamentului. Mai mult, dincolo de legile electorale și finanțarea partidelor, senatorii și deputații și-au protejat cu grijă imunitatea, cererile justiției de începere a urmăririi penale a lui Varujan Vosganian și a lui Laszlo Borbely, precum și cea de arestare a lui Dan Șova, fiind respinse. „Cea mai mare nemulțumire a mea în această perioadă și, trebuie să recunoaștem, cea mai mare restanță rămâne modul în care Parlamentul continuă să trateze cererile Justiție, dar și faptul că promisiunea de a face mai transparente și mai simple procedurile care privesc încuviințarea cererile Justiției nu a fost onorată încă de partide”, a susținut Iohannis, la 100 de zile de la preluarea mandatului de președinte.

În privința celorlalte proiecte condiderate prioritare, și acestea au rămas într-un stadiu incert, fiind greu de spus dacă termenul asumat, iunie acest an, va putea fi respectat. Gândul vă prezintă stadiul în care acestea sunt în acest moment.

ACTUALITATE Ion Cristoiu: Vor fi prezenți diseară în Piața Victoriei Macron, Merz și Tusk ca să apere Democrația din România?

12:06

FLASH NEWS Radu Oprea, atac la adresa lui Dragoș Pîslaru. „A transmis un raport în care îl dezinformează pe premierul Bolojan”

11:45

Votul prin corespondență, în stand-by

Despre votul prin corespondență sau cel electronic s-a vorbit extrem de mult, mai ales după alegerile prezidențiale din noiembrie 2014. Toate partidele au căzut de acord că este nevoie de o lege care să prevadă posibilitatea românilor din diaspora de a-și exercita votul de la distanță, însă până în acest moment nu s-a concretizat nimic. PNL a inițiat un nou proiect de lege privind votul prin corespondență, pe care l-a finalizat pe 19 februarie. De asemenea, PMP a depus și el un proiect similar.

Pe 20 martie, premierul Victor Ponta spunea că proiectul liberalilor, care prevede ca persoanele din diaspora să se înregistreze pe liste electorale, pentru vot electronic, este corectă și de bun-simț, dar trebuie explicat ce înseamnă aceasta, deoarece este posibil ca foarte mulți cetățeni să nu vrea să se înscrie, neavând documente în regulă.

Cu toate acestea, în Parlament încă nu a început dezbaterea pe această inițiativă sau pe oricare alta care să aibă același obiect.

Unde s-a blocat legea finanțării partidelor politice

Legea finanțării partidelor a fost actul normativ cel mai rapis adoptat, dar nu a avut un final tocmai fericit.  Președintele Klaus Iohannis a refuzat să-l promulge, trimitându-l în Parlament pentru reexaminare. Șeful statului a avut obiecții în privința prevederilor legate de posibilitatea partidelor de a face împrumuturi, la capitolul donații, reclamând totodată că legea nu a beneficiat de dezbatere în amble camere. 

„Obiectivul de a aduce mai multă transparență și integritate în finanțarea partidelor și a campaniilor electorale, convenit în cadrul consultărilor cu Președintele României, nu poate fi atins în absența unei dezbateri reale și a unor prevederi clare și riguroase care să nu lase loc suspiciunilor, interpretărilor sau să ducă la efecte contrare celor scontate (…) Prin cererea de reexaminare, Președintele României solicită clarificarea normelor care privesc împrumuturile acordate partidelor de persoane fizice și juridice, donațiile, controlul finanțării, precum și clarificarea unor prevederi susceptibile a încalca principiul pluralismului politic”, se arată în cererea de reexaminare.

„Eterna” revizuire a Constituției 

După mai bine de un an de stagnare, pe fondul ruperii USL și a alegerilor europarlamentare și prezidențiale, procedura de revizuire a Constituției a fost reluată în această legislatură. Cu pași mici, am putea spune, având în vedere că membrii comisiei încă nu s-au apucat de dezbateri propriu-zise pe fond.

Comisia specială pentru revizuirea legii fundamentale a intrat în stand-by pe 17 martie, când au avut ultima ședință și când au stabilit ca până pe 15 aprilie, „cel mult 22 aprilie”, să fie depuse amendamentele la textul Constituției, urmând ca abia după 1 mai să reînceapă dezbaterile concrete pe textul legii fundamentale.

Unul dintre subiectele fierbinți care vor intra pe ordinea de zi a negocierilor dintre partide și Klaus Iohannis este și eliminarea imunității parlamentare din legea fundamentală. Până acum, părerile membrilor comisiei sunt împărțite. În timp ce unii susțin că ar fi de dorit o restrângere a imunității aleșilor, în sensul în care parlamentarii nu ar trebui să mai voteze atunci când procurorii anticorupție solicită încuviințarea reținerii și arestării unui membru al Legislativului, alți aleși vor o „o minimă protecție”, după cum a relatat gândul.

De altfel, și șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, s-a exprimat în favoarea eliminării imunității parlamentare. Iar în timpul campaniei electorale, chiar și Klaus Iohannis vorbea despre posibilitatea ca aleșii, inclusiv președintele, să nu mai aibă privilegii față de ceilalți cetățeni, mai ales în fața legii.

Legile electorale, „updatate” doar pentru locale

Cu un calendar bine pus la punct de Curtea Constituțională, care le interzice aleșilor să modifice o lege electorală cu mai puțin de un an înainte de alegeri, membrii comisiei electorale au părut că au luat avânt cu modificarea legii alegerilor locale (termenul fiind mai-iunie 2015). Comisia specială a finalizat primul proiect legislativ, cel privind alegerile locale, în martie, moment în care l-au și trimis spre dezbatere la Senat. Numai că, de atunci, inițiativa a stagnat în prima camera sesizată.

Până acum, comisia electorală a modificat legea alegerilor locale, astfel încât, de la următoarele alegeri, primarii ar urma să fie aleși prin vot direct, într-un singur tur de scrutin, în timp ce președinții de Consilii Județene ar urma să fie aleși indirect, din rândul consilierilor județeni. O altă noutate ar veni și din faptul că șeful de CJ va putea fi revocat, la inițiativa unei treimi din numărul total al consilierilor județeni.

Potrivit deciziei Curții Constituționale nr. 682/2012, aleșii sunt obligați să modifice legile electorale cu maximum un an înainte alegerilor. Ceea ce înseamnă că actul normativ care va reglementa alegerile locale ar trebui promulgat până în iunie 2015. Potrivit procesului legislativ, legea trebuie să treacă prin comisiile de specialitate în prima cameră sesizată, apoi să fie adoptată în plen, urmând să ajungă la comisiile camerei decizionale și să intre ulterior la votul final în plen.

Mai rămân însă și celelalte legi electorale. Următoarea pe listă este cea care face referire la alegile parlamentare, care trebuie modificată până în noiembrie 2015, cea privind alegerile europarlamentare – cel târziu în aprilie-mai 2018 – , și, în final, legea alegerilor prezidențiale – până în octombrie- noiembrie 2018.

Codul Fiscal – pauza care a stricat graba

Anunțat cu surle și trâmbițe, noul Cod fiscal a fost și el pus pe lista de așteptare, cel puțin pe timpul vacanței de Paște. Deși Guvernul s-a întrunit în ședințe de urgență pentru a-l finaliza, trimițându-l în Parlament la sfârșitul lunii martie, senatorii nu se grăbesc.

În prezent, proiectul de Cod Fiscal se află în dezbatere la Senat, la comisia de buget-finanțe. Traseul este același: odată avizat de comisiile de specialitate, el trebuie adoptat de plenul Senatului, apoi dezbătut în comisia de buget a Camerei Deputaților, urmând să intre la vot final în plen.

Noul Cod Fiscal ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2016, iar premierul Victor Ponta a anunțat că proiectul legislativ va fi adoptat în procedură de urgență.