Scenariu de lucru anunțat de Sebastian Burduja: Schema de PLAFONARE să fie prelungită, în actuala formă, câteva luni. Când se va anunța decizia fermă

Actuala schemă de compensate și plafonare a prețurilor din energie ar putea fi prelungită cu câteva luni și după termenul de 31 martie, când expiră, conform actualelor reglementări, a spus ministrul Energiei, Sebastian Burduja, joi, în prima conferință de presă din acest an. Este deocamdată un scenariu de lucru, iar o decizie fermă ar urma să fie luată până la sfârșitul acestei luni. O provocare pentru continuarea schemei este găsirea unei surse de finanțare, în contextul deciziei anunțate de Curtea Constituțională a României, dar încă nemotivată oficial.

Oficialii mai au la dispoziție aproximativ trei săptămâni, conform calendarului asumat pentru a decide ce se întâmplă din 1 aprilie când expiră oficial actuala schemă de compensare și plafonare a prețurilor la gaze naturale și energie electrică, și unul dintre scenariile de lucru este păstrarea actualei schemei și după 1 aprilie 2025, a declarat, joi, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, într-o conferință de presă în care și-a detaliat prioritățile din acest an, printre care se numără modul în care funcționează piața energiei și în mod special schema de compensare plafonare, pe care îl consideră „cel mai important subiect pentru români și pentru companiile românești”

VIDEO EXCLUSIV De ce nu respectă livratorii asiatici regulile de circulație din România? Titi Aur, expert conducere defensivă: „Nu vor, ei spun că se strecoară”

06:00

Marius Manole, definiția ironică a adevărului: „Adevărul este atunci când coincide cu realitatea”

06:00

Potrivit demnitarului, până acum, Ministerul Energiei a făcut plăți de 17 miliarde de lei în cadrul acestei scheme, pentru clienții non-casnici, și din ceea ce știe, Ministerul Muncii, undeva la 10 miliarde de lei.

„Datoriile către furnizor la această dată nu sunt mari în raportul cât au fost ele în trecut – deci, la Ministerul Energiei, 165 de milioane de lei am avut și miliarde, dar sunt multe cereri în validare la ANRE. Lucrăm bine cu autoritatea și sunt convins că în cel mai scurt timp trebuie găsite soluții, pentru că presiunea pe furnizori este mare, sunt și câteva spețe mai delicate și nu vrem să se ajungă sub nicio formă în situația în care un furnizor, de exemplu, nu poate să plătească distribuitorul și se trezește cu portofoliu de clienți aruncați în FUI (furnizor de ultimă instanță – n.r.). Asta va genera efecte în lanț și vom ne vom strădui să evităm un asemenea scenariu”, a declarat ministrul Energiei.

Sebastian Burduja a menționat astfel că unul dintre scenariile de lucru este stabilirea unei perioade tranzitorii de trei – șase luni în care să se mențină actuala schemă.

„Considerăm că avem argumente pentru ca la proiectul de buget să fim cel puțin în situația proiectului de buget și bugetului adoptat pentru anul trecut. Dacă vă amintiți, Ministerul Energiei a primit 1.000.000.000 lei și Ministerul Muncii cam tot atât, ceea ce ar da un spațiu de respiro furnizorilor. De ce este important? Pentru că unul dintre scenariile de lucru este păstrarea schemei de compensare-plafonare, așa cum este astăzi, pentru trei luni, șase luni, având în vedere că situația în regiune este complicată, având în vedere creșterile de preț la gaz, mai ales pe piața internațională, având în vedere că vrem să îi protejăm pe clienții finali”, a spus ministrul Energiei.

Comitetul interministerial înființat în acest scop se va reuni până la finalul lunii ianuarie și va decide alege cea mai bună opțiune, a spus ministrul, detaliind variante: „Păstrăm schema actuală exact așa cum e, țintim mai bine sprijinul pentru consumatorii vulnerabili și subvenționăm pe baza datelor socio-economice din fiecare gospodărie și nu pe baza nivelului de consum cum s-a mers până acum sau optimizăm într-un alt fel schema de compensare plafonarea actuală, dacă înseamnă să renunțăm la unul dintre praguri sau să îl ajustăm pe altul, vom vedea, dar acestea sunt scenariile de lucru și mă simt dator să vă țin la curent. În orice caz, până la 1 februarie ar trebui să avem o decizie luată”, s spus ministrul Energiei.

Conform estimărilor Ministerului Energiei mai sunt 4,5 miliarde de miliarde de lei care ar trebui să ajungă în conturile furnizorilor.

Întrebat dacă până la această oră au fost discuții în acest sens în coaliție, ministrul Energiei a răspuns că, principial, a făcut personal o prezentare în fața coaliției înainte de sărbători.

„Nu s-a luat, evident, o decizie și mă aștept să existe noi discuții pe această temă. Ea este la pachet cu bugetul pe anul viitor și cu ce își permite România să susțină”, a precizat Sebastian Burduja.

Întrebat dacă premierul a fost informat de această inițiativă de prelungire a schemei, ministrul a spus că șeful Executivului a semnat o decizie anul trecut prin care s-a constituit un comitet interministerial care are ca temă ca în luna ianuarie să vină cu o propunere.

„Deci una dintre propuneri sau unul dintre scenariile pe care le luăm în calcul este menținerea actualei scheme de compensare plafonare și cred că v-am dat și argumentele și ele există. Nu vreau să speculez (care este cel mai plauzibil scenariu – n.r.), pentru că e nevoie de aceste discuții în comitetul interministerial, sunt implicate și alte ministere, e nevoie de consultări cu mediu privat, cu sectorul energetic, nu vrem să dăm cu barda, vrem să avem aceste discuții pe parcursul acestei luni să ajungem la cea mai bună formulă pentru români și pentru sectorul energetic”, a precizat ministrul Energiei.

Din ce bani se va susține schema

Găsirea unei surse de finanțare este o provocare, după decizia CCR încă nemotivată – privind schema din energie, o chestiune „vitală”, după cum a descris-o ministrul, la întrebarea presei.

Judecătorii constituționali au decis, la începutul lunii trecute, că unele măsuri luate de Executiv acum doi ani și jumătate pentru a limita impactul creșterii prețului pe piețele de energie electrică  și gaze naturale sunt neconstituționale. La solicitarea presei, Ministerul Energiei, inițiator legislativ, a transmis că a luat act de decizia CCR și așteaptă motivarea pentru a putea face o evaluare pertinentă.

„În esență, Curtea a reținut că prevederile legale criticate care impun obligativitatea achitării contribuției la fondul de tranziție energetică de către anumiți producători de energie electrică nesocotesc, în principal, principiul așezării juste a sarcinilor fiscale, consacrat de art.56 din Constituție, și dispozițiile art.45 din Legea fundamentală referitoare la libertatea economică și libera inițiativă, afectând concurența loială și descurajând producția de energie din surse regenerabile”, au transmis oficialii CCR. Potrivit Constituției, de la data publicării, deciziile CCR sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.

„Într-adevăr, această schemă trebuie finanțată dintr-o sursă predictibilă și, în mod ideal, cu evitarea întârzierilor de plată care au pus o presiune pe furnizori. Și nu ne dorim, repet, un scenariu în care portofoliu de clienți de peste 1.000.000 de clienți ajunge în FUI și generează mari probleme pentru tot sistemul energetic. Acesta trebuie să-l evităm cu orice preț. Nu avem neapărat expertiza să determinăm noi sursa de finanțare sau cea mai bună expertiză este la Ministerul de Finanțe, cea mai bună expertiză juridică este la Ministerul Justiției. Deci așteptăm totuși motivarea pentru a găsi aceste scenarii. În ceea ce mă privește, la nivel informal mă coordonez cu miniștrii astfel încât să încercăm să anticipăm care ar putea fi sursele alternative de finanțare pentru această schemă”, a spus Sebastian Burduja.

Ministrul a evitat, în stadiul actual al dezbaterilor privind normele de aplicare a „Ordonanței trenuleț”, să comenteze dacă va fi vorba și de „taxa pe stâlp”.

Citiți și:

CCR a decis că unele măsuri aplicabile clienților finali din piața energiei și a gazelor sunt NECONSTITUȚIONALE. Reacția Ministerului Energiei

Liberalizarea prețului la gaze naturale e de peste un an și jumătate pe rolul CCR. „Impactul este devastator pentru furnizori și pentru statul român”