Cristian Terheș, dezvăluiri despre poziția României în UE. Un reprezentat MAE ar fi cerut în trecut o hotărâre Europeană care să anuleze decizii CCR

Invitat la emisiunea „Subiectul Zilei cu Răzvan Dumitrescu”, europarlamentarul Cristian Terheș a făcut dezvăluiri despre poziția României în Uniunea Europeană. Cristian Terheș susține că, în cadrul unui proces desfășurat la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, un reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe ar fi cerut o hotărâre prin care judecătorii români să poată înlătura de la aplicare deciziile Curții Constituționale a României. Potrivit europarlamentarului, un astfel de demers ar putea afecta supremația Constituției și ar ridica semne de întrebare cu privire la protecția pe care o mai are cetățeanul român în situația în care deciziile CCR ar putea fi ignorate în favoarea dreptului european. Urmărește întreaga emisiune aici.

Terheș: „Am fost la Curtea de Justiție a Uniunii Europene”

Cristian Terheș a explicat că afirmațiile sale au legătură cu mai multe cauze în care CJUE a analizat raportul dintre Constituția României și dreptul Uniunii Europene. El a făcut referire în special la dosarele care au avut ca punct de plecare problema completelor de cinci judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție.

CONTROVERSĂ Raluca Turcan spune că România începe să semene tot mai mult cu un stat capturat: „Ultima redută va fi Președintele României”

20:05

ACTUALITATE Zile libere 2027. Calendarul sărbătorilor legale și minivacanțele în 2027

20:00

„Vă spun eu despre Constituție, pentru că am fost la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, la o serie de procese unde s-a discutat teza supremației Constituției în raport cu prioritatea dreptului Uniunii Europene.”

 Loading ...

Unul dintre aceste dosare a fost cauza C-357/19, Euro Box Promotion, introdusă la CJUE în urma unei trimiteri preliminare formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție la 6 mai 2019. Dosarul a avut legătură cu deciziile CCR referitoare la completele de cinci judecători și cu efectele acestora asupra unor cauze penale.

Decizia CCR privind completele de cinci judecători a ajuns la CJUE

În 2018, Curtea Constituțională a stabilit că toți cei cinci membri ai completelor de cinci judecători de la Înalta Curte trebuiau desemnați prin tragere la sorți. Decizia a produs efecte asupra mai multor dosare penale și a generat o dispută privind consecințele pe care această jurisprudență le poate avea asupra cauzelor deja soluționate.

Cristian Terheș a susținut că prima cauză la care face referire a avut ca subiect tocmai această problemă.

„Prima a fost în februarie-martie 2020, când s-a discutat despre nelegala compunere a completelor de cinci judecători”, a susținut Terheș.

În cauza C-357/19, întrebările adresate CJUE au vizat, printre altele, efectele deciziilor CCR asupra procedurilor judiciare și raportul dintre aceste decizii și obligațiile care rezultă din dreptul Uniunii Europene. Dosarul a fost soluționat de Marea Cameră a CJUE la 21 decembrie 2021.

Terheș susține că reprezentantul MAE a cerut CJUE să permită înlăturarea deciziilor CCR

Europarlamentarul afirmă că, în timpul ședinței de la CJUE, reprezentantul României ar fi primit o întrebare cu privire la soluția pe care țara noastră o dorea din partea Curții.

„În momentul în care judecătorul, președintele Curții de Justiție a Uniunii Europene, îl întreabă pe reprezentantul României, care era de la MAE: «Ce hotărâre doriți să dea Curtea de Justiție a Uniunii Europene?», reprezentantul țării noastre spune în felul următor, citez: «O hotărâre în baza căreia judecătorii naționali să elimine de la aplicare deciziile Curții Constituționale.»”, susține europarlamentarul.

Documentele publice ale CJUE confirmă existența cauzei și faptul că problema efectelor deciziilor CCR și a supremației dreptului UE a fost analizată.

CJUE a analizat dacă instanțele române pot înlătura efectele unei decizii CCR

Problema ridicată în aceste cauze nu a fost dacă judecătorii pot ignora în orice situație deciziile Curții Constituționale. CJUE a analizat situația în care o decizie a unei curți constituționale intră în conflict cu obligațiile care rezultă din dreptul Uniunii Europene. Într-un astfel de caz, principiul supremației dreptului UE poate impune instanței naționale să asigure aplicarea dreptului european.

În 2022, aceeași problemă a apărut și în cauza C-430/21, RS, în care CJUE a analizat dacă o instanță națională poate verifica respectarea dreptului UE atunci când o normă a fost deja considerată constituțională de CCR.

Terheș: „România a fost folosită ca verigă slabă a Europei”

Cristian Terheș consideră că trimiterea unor astfel de întrebări la CJUE a făcut parte dintr-un proces mai amplu, care ar putea duce la extinderea autorității instituțiilor europene asupra statelor membre.

„România a fost folosită, din 2019-2020, ca verigă slabă a Europei, pentru că proceduri de genul acesta, de întrebări preliminare în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, urmăresc să creeze, pe cale jurisprudențială, prin hotărâri ale Curții, federalizarea Uniunii Europene”, a declarat Cristian Terheș.

Procedura întrebărilor preliminare este însă un mecanism prevăzut de tratatele europene. Prin această procedură, instanțele naționale pot solicita CJUE să interpreteze dreptul UE sau să stabilească dacă anumite acte naționale sunt compatibile cu acesta.

Europarlamentarul explică diferența dintre o uniune de state și o federație

Terheș a susținut că actuala construcție europeană se bazează pe cooperarea unor state care își păstrează suveranitatea și independența. În continuare, europarlamentarul a explicat că, în opinia sa, statele membre au acceptat să exercite împreună anumite atribuții, fără să renunțe la suveranitatea lor.

„Noi, în momentul de față, suntem într-o uniune de state, unde statele își păstrează suveranitatea și independența, doar că, împreună, pun de comun acord exercitarea unor atribuții. Adică, în baza principiului suveranității naționale, agreăm împreună cu dumneavoastră și cu restul statelor să ne exercităm în comun o serie de atribuții”, a susținut Terheș la „Subiectul Zilei cu Răzvan Dumitrescu”.

Terheș compară situația României cu ieșirea Marii Britanii din UE

Europarlamentarul a făcut apoi referire la posibilitatea unui stat membru de a părăsi Uniunea Europeană și a legat această posibilitate de problema suveranității.

„Tu poți să te retragi, cum a făcut UK. Tu, România, în momentul în care vii și spui că deasupra Constituției tale este dreptul UE, ceea ce este greșit, exact cum s-a întâmplat aici, spui, practic: «Eu renunț la dreptul de veto.»”, spune Cristian Terheș.

Din punct de vedere juridic, supremația dreptului UE și dreptul de veto al României sunt două lucruri diferite. Faptul că, în anumite situații, legislația europeană are prioritate în fața legilor naționale care intră în conflict cu aceasta nu înseamnă că România și-a pierdut dreptul de veto. În domeniile în care deciziile europene trebuie luate în unanimitate, România poate în continuare să se opună unei decizii.

Terheș susține că judecătorii români pot ajunge să înlăture decizii CCR

Cristian Terheș a revenit la efectele pe care jurisprudența CJUE le poate avea asupra sistemului judiciar românesc. Acesta a declarat: „Tu vii și spui că judecătorul le poate elimina de la aplicare, sub pretextul că ar încălca un pretins drept european.”

În cauza C-430/21, CJUE a stabilit că dreptul UE se opune unor norme naționale care ar împiedica o instanță să verifice compatibilitatea legislației naționale cu dreptul Uniunii, chiar dacă respectiva legislație a fost considerată constituțională de CCR. Curtea a legat această concluzie și de principiul independenței judecătorilor.

„Cetățeanul român ce protecție mai are în interiorul UE?”

La finalul intervenției, Cristian Terheș a ridicat problema protecției pe care cetățeanul român o mai are în cazul unui conflict între Constituție și dreptul european.

„Eu vin și întreb: cetățeanul român ce protecție mai are în interiorul UE?”, a remarcat europarlamentarul.

În România, articolul 148 din Constituție stabilește cadrul constituțional pentru integrarea europeană și pentru aplicarea tratatelor Uniunii. În același timp, CCR are rolul de garant al supremației Constituției.

Conflictul dintre CCR și CJUE a depășit problema completelor de cinci judecători

Cazurile analizate de CJUE au pornit de la o problemă concretă a sistemului judiciar românesc, dar au ajuns la o discuție mult mai amplă despre limitele supremației dreptului european.

În cauza Euro Box Promotion, CJUE a analizat inclusiv obligațiile României privind combaterea corupției și protejarea intereselor financiare ale Uniunii. Curtea a considerat că anumite efecte ale jurisprudenței CCR puteau afecta aplicarea efectivă a dreptului UE.

Un an mai târziu, cauza C-430/21, cunoscută sub numele „RS”, a mers mai departe cu această problemă. CJUE a analizat dacă o instanță din România poate aplica dreptul UE atunci când acesta intră în conflict cu o decizie a Curții Constituționale. Curtea de Justiție a stabilit că judecătorii naționali trebuie să poată aplica dreptul UE, chiar dacă există o decizie a instanței constituționale naționale care stabilește contrariul.