VIDEO | Parcul Tineretului, așa cum nu a mai fost prezentat. A fost contruit pe o fostă groapă de gunoi (DOCUMENTAR)

Parcul Tineretului se află în sudul Bucureștiului, între stațiile de metrou Constantin Brâncoveanu și Tineretului. Are circa 80 de hectare, fiind al treilea parc ca mărime din București, după Parcul Herăstrău și Parcul Natural Văcărești. În Parcul Tineretului se poate intra dinspre Bulevardul Dimitrie Cantemir, dar şi din Calea Şerban Vodă, Bulevardul Constantin Brâncoveanu sau Bulevardul Tineretului.

Sute de copii se joacă zilnic aici, tinerii fac jogging, fac plimbări romantice sau ies cu bicicletele, iar familiile merg, în weekend pentru momente de recreere. Puțini sunt cei care știu, însă, că acum o jumătate de secol aici era o mare groapă de gunoi, iar singurii oameni care se încumetau să treacă prin această zonă erau gunoierii și nevoiașii mahalalelor, care veneau să caute printre resturile aruncate de bucureșteni.

DECES A murit unul dintre cei mai apreciați jurnaliști români din generația marilor gazetari. Avea 86 de ani

18:54

COMUNICAT Comunicat: Klintensiv, partener oficial de igienă al NIBIRU 2026

18:48

Construit pe locul unde era „Mlaştina Cocioc”

Zona în care astăzi se află Parcul Tineretului era cunoscută, în urmă cu aproape un secol, sub mai multe denumiri, precum Mlaştina Cocioc, Raiul Căutătorilor în gunoaie sau Valea Plângerii. Era un loc mlăștinos, cu multă vegetație sălbatică, unde deseori erau aruncate resturile menajere ale locuitorilor din apropiere.

Pe acest teren s-ar fi aflat, în urmă cu mai multe secole un sat mic la marginea căruia se afla o mănăstire. Conform legendei, pământul s-ar fi cutremurat puternic și ar fi înghițit satul și mănăstirea. Ulterior, zona a fost acoperită de apă, care se acumula din Dâmbovița, în urma inundațiilor. Încet-încet, zona a devenit o adevărată mlaștină cu stuf care atingea înățimi de până la 5 metri.
Mlaștina Cocioc se scurgea printr-o gârlă înapoi în Dombovița, astfel că la începutul secolului XX a secat și a devenit o groapă de gunoi.

În anul 1933, autoritățile au decis să facă ceva în privința gunoaielor care s-au strâns de-a lungul anilor în această zonă. Fără prea multe bătăi de cap, au netezit mormanele de gunoaie și au amenajat trei pârtii de schi în Valea Plângerii, una pentru începători, una pentru grupa de perfecționare și una pentru sănii. Astfel, zona a devenit o mică stațiune chiar în București. Pârtiile puteau fi accesate de pe lângă cimitirul Bellu, iar intrarea era gratuită. Ba mai mult, cele trei pârtii au devenit atât de populate, încât erau ținute până seara târziu, fiind iluminate pe timpul nopții.

Doi ani mai târziu, în Planul Director de Sistematizare al Bucureștiului, autoritățile au propus realizarea unei zone cu verdeață compusă din terenurile comunale și cele particulare din calea Șerban Vodă, calea Văcărești, șoseaua Olteniței care cuprindeau și Valea Plângerii, dealul Piscului și cel al Văcăreștilor.

Însă, cinci ani mai târziu, Valea Plângerii a fost concesionată. Mai exact, în anul 1940, printr-un contract, Valea Plângerii a devenit terenul Uzinelor Comunale București, astfel a devenit oficial o groapă de gunoi pentru 25 de ani.

Odată cu extinderea Bucureștiului în partea de Sud și cu creșterea numărului de locuitori din zonă, mlaștina sufocată de gunoaie a fost readusă la viață. În jurul acesteia a fost amenajat Parcul Tineretului. Planurile de sistematizare a zonei începuseră încă din 1935, dar abia în 1965 au fost demarate lucrările de amenajare a noului parc care s-au finalizat aproape 10 ani mai târziu, în 1974. Amenajarea de bază a durat numai 8 luni realizându-se cu ajutorul tineretului, prin muncă patriotică.

Arhitectul Valentin Donose, care în urmă cu patru ani proiectase Parcul Circului de Stat, a dorit să realizeze, potrivit planurilor, o zonă verde pentru populația din sudul Capitalei. Parcul urma să se numească în acea vreme, doar provizoriu, Bucur-parc. Proiectul său prevedea realizarea unei zone vaste de spaţiu verde pentru promenadă, recreere şi odihnă, locuri de joacă pentru copii. Proiectantul a mai propus şi realizarea unui lac de 13 hectare, alimentat natural din pânză freatică, trei insule, dintre care două au fost legate de mal prin poduri arcuite, precum și a unui debarcader.

Diferențele mari de nivel au necesitat o modelare a terenului pentru a se putea pune în valoare oglinda lacului Tineretului.
La 10 august 1974, era inaugurat, în mijlocul parcului, Palatul Sporturilor şi Culturii. În prezent, acesta este Complexul Sportiv Național Sala Polivalentă. De-a lungul timpului, aici au fost organizate numeroase evenimente sportive, culturale, concerte, expoziţii, conferinţe şi multe altele.

În anul 1980, parcul a fost extins către est, odată cu construcția Palatului Pionierilor și Șoimilor Patriei, care în prezent se numește Palatul Național al Copiilor. Tot atunci s-a construit și Orăşelul Copiilor, în continuarea parcului, fiind cel mai mare şi mai modern parc de distracţii din România în acele vremuri. Aici s-a construit, la scară mai mică, o cale ferată cu gară şi depou propriu. Micul tren înconjura parcul pe o lungime de 1,8 km.

Pe colina dinspre liceul Gheorghe Șincai se află Crematoriul Cenușa, o clădire cu un trecut îndelungat care a ajuns în paragină.
Și în prezent, Parcul Tineretului cuprinde Orășelul Copiilor, Lacul Tineretului, Sala Polivalentă și Palatul Copiilor.

ORĂȘELUL COPIILOR:

Orășelul Copiilor este un spațiu destinat, așa cum spune și numele, distracției copiilor și are numeroase facilități de divertisment. Acesta a fost modernizat în anul 2014, iar spațiile virane au fost amenajate și au fost introduse noi instalații de divertisment, cum ar fi leagăne, mașinuțe, dar și o roată tip carusel de 33 de metri, una dintre cele mai înalte din Capitală.

LACUL TINERETULUI:

Lacul Tineretului are o suprafață de 13 hectare, este alimentat natural de pânza freatică și are trei insule. Pe două dintre insule se poate ajunge cu ajutorul unor poduri, iar lângă cea de-a treia insulă a fost construită o terasă. Lacul dispune și de un debarcader care era funcțional până acum câțiva ani, când circulau bărcile și hidrobicicletele pe lac. Când este foarte cald afară, de pe pod se pot vedea peștii și broaștele țestoase care înoată pe la suprafața apei. În jurul lacului, mulți oameni fac jogging, se plimbă cu bicicletele sau cu rolele. Iarna, copiii se dau cu săniile pe derdelușul de lângă lac. Cu toate acestea, lacul este mai puțin îngrijit comparativ cu lacul din Herăstrău sau cel din Cișmigiu.

SALA POLIVALENTĂ

Sala Polivalentă, inaugurată în 1974, este locul unde se desfășoară competiții sportive, concerte și acțiuni culturale. Înainte de anul 1989, în această incintă se proiectau și filme.

PALATUL NAȚIONAL AL COPIILOR

Palatul Național al Copiilor se află pe Bulevardul Tineretului nr. 8-10 și a fost inaugurat încă din anul 1985. Are o suprafață de 17.700 mp și o sală de spectacol de 800 de locuri. În interiorul Palatului Național al Copiilor se desfășoară diverse activități din dierse domenii: informatică, limbi străine, arte plastice, muzică, gimnastică, dans, etc.

În prezent, Parcul Tineretului oferă vizitatorilor şapte locuri de joacă, un Skate-Park, şase terenuri moderne de sport: fotbal, basket și handbal, două locuri amenajate pentru câini și un teren de minigolf, dar și piste pentru alergat și pentru bicicliști. Tot aici s-a înființat și un centru de închiriat biciclete gratis, pe bază de buletin, la intrarea dinspre Bulevardul Tineretului, însă nu funcționează întotdeauna. Pentru a avea și o altă posibilitate, s-a realizat și un centru privat de închiriere de biciclete, însă acesta este contra-cost.

Vegetaţia Parcului Tineretului este alcătuită din arbori şi arbuşti foioşi şi răşinoşi, plante decorative anuale şi bienale alături de plante perene dispuse în diverse forme. În parc pot fi văzute veveriţe, dar şi diverse specii de raţe, lebede, pescăruşi. Lacul este populat cu pești, dar și broaște țestoase.