41 ani de cel mai mare cutremur din România. Cum au fost distruse 35.000 de locuințe în 56 secunde

Cutremurul care a avut loc la ora 21:22, a produs cele mai mari pagube în Capitală, care este așezată în zona de impact a seismelor vrâncene.

În București s-au prăbușit mai bine de 33 de clădiri și blocuri mari.

În Capitală și-au pierdut viața 1.424 de oameni, din totalul de 1.578 de morți înregistrați în întreaga țară, iar alte 7.500 de persoane din Capitală au fost rănite. Pagubele materiale provocate de seismul din 1977 s-au ridicat la peste două miliarde de dolari, dintre care 1,6 miliarde doar în Capitală. Printre cei decedați în seismul din 1977 s-au numărat și Toma Caragiu (actor), Alexandru Ivasiuc (prozator), A.E. Baconsky (poet, prozator, traducător), Savin Bratu (critic, istoric și teoretician literar), Daniela Caurea (poetă), Mihail Petroveanu (critic și istoric literar), Veronica Porumbacu (poetă și prozatoare), Alexandru Bocăneț (reputat regizor TV), Doina Badea (interpretă de muzică ușoară și romanțe), Eliza Petrăchescu (actriță de teatru și film).

Printre orașele extrem de afectate de cutremurul din anul 1977 a fost și Zimnicea, situat în cel mai sudic punct al țării. După seism, autoritățile au anunțat că orașul a fost afectat în proporție de 80%, fiind practic ras de pe fața pământului. În schimb, circulă și o legendă urbană potrivit căreia pagubele nu ar fi fost atât de mari și că autoritățile au dărâmat cu buldozerele clădirile care au rămas în picioare, după ce Nicolae Ceaușescu a anunțat că va vizita orașul. Fostul dictator a dat ordin ca orașul să fie reconstruit, în sprijinul locuitorilor venind oameni din nouă județe ale României. O bună parte din banii pentru reconstrucție au fost donați de Germania și Austria. Un deceniu mai târziu, noua infrastructură se deteriorase puternic din cauza lucrărilor de slabe calitativ.

CONTROVERSĂ Construcția sălii de bal a lui Trump de la Casa Albă, blocată de judecător din Washington: „Nu are autorizația Congresului”

08:38

SPORT Slovacia – România 2-0. Secundul Ionel Gane ANUNȚĂ: „Conducerea Federației știe mai bine cine va fi selecționer”

08:18

Epicentrul a fost localizat în zona Vrancea, la o adâncime de aproximativ 100 de kilometri, iar unda de șoc s-a simțit în aproape toată zona Balcanilor. În orașul Șviștov, situat pe malul Dunării în Bulgaria, trei blocuri de locuințe au fost distruse și peste 100 de oameni au murit. Seismul s-a simțit până în Moscova și Sankt Petersburg.

Seismul a produs efecte puternice asupra solului, în nord-estul Munteniei și sudul Moldovei, precum crăpături și fenomene de lichefiere a solului, iar pe Valea Prahovei au avut loc alunecări de teren.

Chiar dacă în primele ore de după cutremur reacția autorităților a fost slabă, un număr mare de români s-au solidarizat și au ajutat la îndepărtarea dărâmăturilor și la salvarea victimelor. Măsurile de sporire a producției de alimente au fost luate, în urma apelului prezidențial, pentru a asigura necesarul populației și s-a dispus restabilirea rețelelor utilitare – apă, gaz, telefonie, curent electric. Au fost trimise ajutoare din toată țara către zonele afectate.

Zona Vrancea este caracterizată de o activitate seismică ridicată, cu o suprafață epicentrală de circa 30 x 70 de kilometri. Cutremurele apar la adâncimi cuprinse în general între 70 și 200 de kilometri, fiind înregistrate și cutremure la adâncimi mai mari și respectiv mai mici, dar cu magnitudini reduse. Frecvența de apariție a cutremurelor vrâncene a fost analizată de-a lungul timpului, iar pe parcursul a 600 de ani, se poate aprecia, cu extrapolare, că media de generare este de trei cutremure de magnitudine mai mare de 7,2 pe scara Richter per secol.