A apărut DEX-ul CORECT POLITIC. Cum a modificat Academia Română definițiile cuvintelor „țigan”, „jidan”, „homosexualitate” și „iubire”

Primul Dicționar Explicativ al Limbii Române corect politic a apărut pe piață. În ediția din 2012 a DEX-ului, au fost schimbate definițiile considerate ofensatoare ale unor cuvinte precum „rom”, „jidan” sau „țigan”. Modificările au fost realizate ca urmare a unei recomandări făcute de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) Academiei Române și Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan” de a schimba felul în care este definit cuvântul „țigan” în DEX. CNCD le-a recomandat celor două instituții să pună în dreptul celei de-a treia definiții a cuvântului „țigan”, „epitet dat unei persoane cu apucături rele”, precizarea că acest sens este unul peiorativ. Ediția din 2012 a DEX-ului respectă această recomandare și modifică și alte definiții considerate jignitoare sau nepotrivite, în jur de 30 la număr.

Astfel, noua definiție a substantivului „rom”, de pildă, este „termen prin care se autoidentifică membrii unui grup etnic originar din India și răspândit mai ales în Sudul și Estul Europei, înlocuind denumirea de țigan, considerată peiorativă”.

CONTROVERSĂProaspăt revopsit PNL-ist anti-PSD, Ludovic Orban îl laudă pe Victor Ponta și guvernarea USL: „Nu a existat dezmățul ăsta bugetar” / „A fost un Cod fiscal pro-business și pro-cetățean”

20:24

FLASH NEWSȘefa Casei Naționale de Pensii explică de ce o eventuală decizie de indexare a pensiilor trebuie luată cât mai rapid

20:10

Cum au fost făcute schimbările

Monica Busuioc, șefa secției de Lexicologie și Lexicografie a Institutului „Iorgu Iordan”, care se ocupă de realizarea DEX-ului, explică pentru gândul cum au fost făcute modificările și în ce constau acestea. „Am făcut această ediție la solicitarea CNCD-ului și ne-am consultat cu reprezentanți ai comunității romilor, ai comunității evreiești, cu asociații care luptă pentru drepturile homosexualilor. Am făcut o definiție specială la rom, noi sinonimam cuvintele rom și țigan și nu mai facem acest lucru. Am schimbat mai multe definiții referitoare la romi. Acum una dintre definițiile cuvântului țigan nu mai e epitet dat unei persoane cu apucături rele, ci epitet peiorativ dat unei persoane cu comportament necivilizat„, explică cercetătoarea.

În ediția din 2009 a DEX-ului, termenul de „jidan” era încadrat în categoria familiar, nu peiorativ, lucru care a fost corectat acum, în definiție fiind specificat faptul că este un cuvânt cu caracter rasist. „În edițiile anterioare, jidan era definit drept popular și peiorativ. În 2009, am armonizat însă definițiile din DOOM (Dicționarul Ortografic, Ortoepic și Morfologic al Limbii Române) cu cele din DEX, iar în DOOM termenul era definit drept familiar. Familiar poate fi însă și de bine, și de rău”, spune Monica Busuioc.

Definițiile nu fuseseră schimbate din 1975

În noua ediție a DEX-ului a fost modificată și definiția unor cuvinte precum homosexualitate, care nu mai este caracterizată acum drept perversiune sexuală, ci sexualitate a unui homosexual. Cuvântul homosexual este, la rândul lui definit drept o persoană cqare manifestă atracție față de indivizi de același sex. „Este bine că s-au făcut aceste schimbări, definițiile nu mai fuseseră modificate din anul 1975. Nu este bine ca dicționarul să ia atitudine”, crede cercetătoarea.

O altă noutate pe care o aduce varianta din 2012 a DEX-ului este explicația dată iubirii, care nu mai este un sentiment de dragoste față de o persoană de sex opus, ci un sentiment de dragoste față de o persoană.

Reprezentanții romilor: „Este un mare pas înainte”

Gelu Duminică, directorul executiv al Agenției de Dezvoltare Comunitară „Împreună”, care a luptat pentru schimbarea definiției cuvântului țigan spune că noua ediție a dicționarului este „un mare pas înainte”. „Este exprimarea unui deziderat exprimat la prima adunare a romilor din 1919: Să se schimbe numele de batjocură de țigan. Trebuia consemnat faptul că termenul de țigan este uneori peiorativ și că, folosindu-l, poți să jignești. Este o notă de corectitudine lingvistică”, apreciază Gelu Duminică.