A fost sau nu Nicolae Breban colaborator al Securității? VERDICTUL irevocabil al ICCJ

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a cerut, la începutul lui aprilie 2011, Curții de Apel București să constate calitatea de colaborator al fostei Securități a scriitorului Nicolae Breban.

Decizia de colaborare în cazul Nicolae Breban a fost dată de CNSAS în martie 2011, iar dosarul în care Consiliul cerea constatarea calității de colaborator al Securității a scriitorului a fost înregistrat la Curtea de Apel București – Secția de contencios administrativ și fiscal pe 4 aprilie 2011.

Pe 2 iulie 2012, Curtea de Apel București a admis cererea CNSAS, constatând astfel calitatea de colaborator al Securității în privința lui Nicolae Breban.

EXCLUSIVFosta soție și actuala parteneră a lui Ilie Bolojan s-au întrecut în ținute de lux la nunta fiicei fostului premier. Cele două au etalat haine și accesorii de mii de euro. Cât a costat fiecare obiect în parte

22:06

ALERTĂDronă interceptată la est de Insula Șerpilor. A fost emis Ro-Alert în județul Tulcea, iar 2 avioane F-16 au fost ridicate de la sol

21:44

Hotărârea a fost atacată de Nicolae Breban la Înalta Curte de Casație și Justiție. Miercuri, 18 iunie, ICCJ a admis recursul și a stabilit irevocabil că Nicolae Breban nu a fost colaborator al Securității.

„Sunt bucuros că după trei ani de zile a fost luată această decizie. Eu am rămas uimit acum trei ani de decizia CNSAS, pentru că eu n-am dat în viața mea Securității un rând, dimpotrivă, eram urmărit. Mă bucur că Înalta Curte de Casație și Justiție m-a reabilitat”, a declarat vineri, pentru MEDIAFAX, scriitorul Nicolae Breban.

El a mai spus că profesia sa este una publică și a avut de suferit din cauza deciziei CNSAS, precizând însă că nu a luat o decizie dacă va deschide un nou proces pentru a cere daune morale Consiliului.

Nicolae Breban, născut în 1934, la Baia Mare, este romancier și eseist, precum și directorul revistei Contemporanul, editată de Fundația Culturală Ideea Europeană.

A debutat literar în revista Viața studențească, în 1957. Opt ani mai târziu, Breban a publicat primul său roman, „Francisca” (tradus în limbile bulgară și rusă), distins cu premiul „Ion Creangă” al Academiei Române. În 1966, îi urmează romanul „În absența stăpânilor”, iar în 1968, „Animale bolnave”, premiat de Uniunea Scriitorilor. Breban a fost redactor-șef al revistei România literară.

Breban a semnat scenariul filmului „Răutăciosul adolescent”, precum și scenariul și regia filmului „Printre colinele verzi”, o ecranizare a romanului „Animale bolnave”, inclus în selecția oficială a Festivalului Internațional de la Cannes.

În 1973, apare romanul „Îngerul de gips”, iar în 1975, versiunea în limba suedeză a romanului „În absența stăpânilor”. Nicolae Breban a mai publicat volumele „Bunavestire” (1977), „Don Juan” (1981), piesele de teatru „Culoarul cu șoareci” și „Bătrâna doamnă și fluturele” (1981 – 1982, Paris), ediția franceză a romanului „În absența stăpânilor” (1983, Flammarion, Paris), „Drumul la zid” (1984), versiunea franceză a romanului „Bunavestire” (1985, Flammarion, Paris), „Pândă și seducție” (1991), volumul de versuri „Elegii parisiene” (1992), trilogia „Amfitrion” (1994) – „Demonii mărunți”, „Procuratorii”,”Alberta” -, „Riscul în cultură” (1997), „Ziua și noaptea” (1998), „Stricte amintiri literare” (2001), „Voința de putere” (2001), „Sensul vieții. Memorii I” (2003), „Sensul vieții. Memorii II” (2004) și „Sensul vieții. Memorii III” (2006).