Acord al statelor UE pe marginea directivei privind angajații detașați. Ce prevăd noile reglementări

Disputa se leagă de reglementările ce permit unei companii dintr-un stat al Uniunii Europene să detașeze temporar angajați într-o altă țară din Blocul comunitar, astfel aceștia putând beneficia de un salariu mai mare decât ar lua în țara de origine, dar totuși mai redus decât cel primit de angajații autohtoni.

La nivel practic, un angajat detașat este plătit cu salariul minim din țara în care este trimis să lucreze, dar contribuțiile sale sociale sunt achitate în țara de origine.

Rezultatul este că salariații detașați în Occident din țări est-europene generează pentru angajatori costuri mult mai mici, fiind preferați de companii, de aici apărând acuzații de dumping social.

INEDIT Pompierii au venit cu autospeciale în parcurile pentru copii din Oradea pentru a crea „oaze de răcoare”. Imagini cu „intervenția specială”

23:34

DEZVĂLUIRI Cristela Georgescu, dezvăluiri despre cea mai grea perioadă din viața ei. A traversat „valea morții”

23:09

După aproximativ 12 ore de negocieri intense între miniștrii reuniși la Luxemburg, cele mai multe state UE au ajuns la un compromis ce prevede limitarea la maxim 18 luni a duratei detașării și introducerea unui perioade de tranziției între negocierea acordului final și intrarea în vigoarea a noilor reglementări.

În urma acestui compromis, proiectul de reformă urmează să fie trimisă Parlamentului european unde probabil vor apărea și alte modificări.

Ministrul olandez al Muncii a lăudat acordul spunând că toți angajații merită protejați de competiția neloială, în timp cel omologul său ungar a declarat că textul final este prea vag și lasă prea mult loc de interpretare.

Deși reprezintă doar o mică parte din forța de muncă din Uniunea Europeană, problema angajaților detașați a devenit un subiect de dispută între statele membre mai bogate din vestul Europei și cele mai sărace din estul Blocului comunitar.

Miniștrii care s-au opus acestui acord au fost cei din Polonia, Ungaria, Letonia și Lituania, în timp ce oficialii din Marea Britanie, Irlanda și Croația s-au abținut.

Restul miniștrilor s-au arătat favorabili compromisului, a precizat ministrul de profil din Estonia, țara care asigură în acest moment președinția prin rotație a UE.

În luna august, în cursul unui turneu în Austria, Bulgaria și România, Emmanuel Macron, președintele Franței, a denunțat reglementările comunitare privind angajații detașați, considerându-le o trădare a principiilor Uniunii Europene, argumentând că alimentează populismul.

„Piața comună europeană și libera circulație a angajaților nu au rolul de a crea concurență în materie de reglementări sociale”, a declarat liderul francez, adăugând că „exact această situație alimentează populismul și erodează încrederea în proiectul european”.

Aproape 300.000 de angajați detașați sunt activi în Franța, dintre care peste 30.000 sunt români.

De la aderarea României la Uniunea Europeană, în anul 2007, numărul salariaților români detașați în Franța a crescut de la 2.600 la 30.594 (potrivit datelor pe 2015).

Pe de altă parte, aproximativ 140.000 de cetățeni francezi lucrează ca angajați detașați în alte state ale Uniunii Europene.