Adrian BEJAN, profesor la Duke University: Românii nu mai sunt prizonieri în țara lor. Libertatea este direcția spre PERFORMANȚĂ și succes

Într-un interviu exclusiv oferit publicației Gândul, profesorul Adrian Bejan, un nume de referință în ingineria termodinamică și autorul Legii constructale, a discutat despre legătura dintre fizică și politică. Bejan a explicat cum teoriile științifice pot influența înțelegerea și evoluția sistemelor politice.

Adrian Bejan a subliniat în mod particular rolul Legii constructale în explicarea evoluției sistemelor politice și a proceselor democratice.

Cine este Adrian Bejan

La vârsta de 20 de ani, Bejan, născut la Galați, s-a stabilit în Statele Unite. Și-a luat toate titlurile academice la MIT (Institutul Tehnologic din Cambridge), master în 1972 și doctoratul, trei ani mai târziu.

ALEGERI Viktor Orban îi avertizează pe alegătorii maghiari prin afișe electorale: Zelenski și Ursula vor controla Ungaria prin Peter Magyar

19:27

CONTROVERSĂ Scandal în familia regală norvegiană. Fiul prințesei moștenitoare a recunoscut transportul a 3,5 kg de marijuana

19:06

A primit titlul Doctor Honoris Causa din partea a 18 universități, a publicat peste 30 de cărți și mai mult de 600 de opere științifice.

Membru de onoare al Academiei Române, Adrian Bejan este profesor în cadrul Departamentului de Inginerie Mecanică și Știința Materialelor la Universitatea Duke, din Carolina de Nord, Statele Unite, din anul 1984.

Printre numeroasele distincții pe care le-a primit de-a lungul carierei, se numără și Medalia „Benjamin Franklin”, una dintre cele mai prestigioase recunoașteri acordate de Institutul Franklin din Statele Unite, pe care a primit-o în anul 2018.

În trecut, această distincție a fost acordată unor personalități marcante, precum: Albert Einstein, Nikola Tesla, Marie Curie, Stephen Hawking și Bill Gates.

Din anul 1989, Adrian Bejan poartă titulatura de „Profesor distins” (J.A. Jones Distinguished Professor).

Legea constructală și colapsul regimurilor totalitare

Academicianul Bejan a explicat faptul că Legea constructală guvernează orice sistem în mișcare, fie el biologic, social sau politic.

Tendința oricărui sistem în mișcare este să se formeze și să se modifice pentru a avea acces mai mare la ceea ce curge, a afirmat profesorul.

În discuția despre aplicarea legii sale asupra evoluției regimurilor politice, Adrian Bejan a menționat că dictaturile sunt condamnate la dispariție, deoarece împiedică accesul natural la libertate și resurse.

Democrația este redescoperită de fiecare dată, iar regimurile totalitare sunt destinate să fie omorâte. Dictatorul trăiește cu frica în sân, a adăugat laureatul medialiei Benjamin Franklin.

Adrian Bejan a sugerat că liderii autoritari, precum Ceaușescu sau regimurile din Coreea de Nord și Cuba, sunt exemple de sisteme rigide, care contravin legii naturale a evoluției și care, prin urmare, nu pot dura.

România și libertatea de mișcare – un viitor optimist

Referindu-se la România, profesorul Bejan a evidențiat rolul libertății și al deschiderii globale în progresul național. Viitorul României este, în opinia acestuia, unul luminos, atâta timp cât principiile democrației și ale libertății sunt respectate.

Românii nu mai sunt prizonieri în țara lor. S-au răspândit în lume și au succes. Se exprimă! Viitorul României este deja o poveste de succes care va continua atât timp cât este un rege, o regină. NATO e deja un design care asigură acest lucru.

Important este ca românul să se exprime natural, ceea ce înseamnă pentru libertate, nu pentru satrapie, a adăugat academicianul Adrian Bejan, subliniind că diaspora română din Statele Unite este o dovadă a potențialului național.

Politica, un fenomen „viu”

Adrian Bejan a argumentat că atât infrastructura orașelor, cât și sistemele politice urmează aceleași legi naturale.

În mod similar cu arterele unui organism viu, structurile politice și sociale se dezvoltă pentru a optimiza fluxul de resurse și de idei.

Tot ceea ce se mișcă tinde să creeze structuri care permit un acces mai ușor. Toate aceste desene exprimă o singură tendință: tendința de a avea acces la ceea ce curge, ori ceea ce se mișcă, de exemplu infrastructura din oraș, ori din antichitate, străzile, baricadele, deci lucruri care au dus la fenomenul de oraș, de viață citadină. Toate aceste structuri sunt de fapt vii, nu moarte, pentru că prin ele se mișcă lumea, a explicat savantul.

În finalul interviului, profesorul Adrian Bejan a ținut să sublinieze o perspectivă inovatoare asupra intersecției dintre fizică și politică.

Utilizând Legea constructală, academicianul arată că evoluția sistemelor politice urmează o traiectorie naturală, similară cu cea a structurilor naturale, orientată către eficiență și libertate.

Libertatea este direcția spre performanță și succes. Vorbesc de afluență, de bogăție, de emancipare, de mișcarea oamenilor pe pământ.

CITEȘTE ȘI:

Dumitru Prunariu serbează „nunta de aur”/ Gândul îi urează „la mulți ani” singurului român care a ajuns în spațiu

Igor Bergler, cel mai vândut autor român din ultimii 30 de ani, petiție împotriva panotajului cărții lui Nicolae Ciucă: „Moș Teacă de rit nou”