ALAN TURING și GOOGLE. Cum funcționează logo-ul interactiv al GOOGLE care imită dispozitivul TURING – VIDEO

ALAN TURING, savantul britanic care a spart codurile naziste în cel de-al  Doilea Război Mondial, este omagiat de motorul de căutare GOOGLE, pe 23 IUNIE, când se împlinesc 100 de ani de la nașterea sa.

Google și-a modificat, sâmbătă, logoul pentru a-l omagia pe savantul britanic Alan Turing, considerat părintele informaticii moderne, de la a cărui naștere se împlinesc 100 de ani.

Comunitatea științifică internațională sărbătorește, sâmbătă, centenarul nașterii părintelui informaticii moderne, britanicul Alan Turing, savantul care a reușit, printre altele, să descifreze codurile secrete naziste în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

ACCIDENT Tragedie la Nürburgring. Pilotul de curse Juha Miettinen a murit și alte șase persoane au fost rănite după un accident în lanț în calificări

09:05

PODCAST ALTCEVA Cum ne calculăm cifra destinului. Numerologul Eduard Agachi: Este foarte simplu

09:00

Noul logo al motorului de căutare Google este o reprezentare a „dispozitivului Turing„, un sistem care a stat la baza informaticii moderne. Acest dispozitiv citea o serie de cifre „unu” și „zero” de pe o bandă, care descria sarcina ce trebuia îndeplinită.

Sâmbătă, când se împlinesc 100 de ani de la nașterea savantului britanic, numeroase orașe vor organiza conferințe și expoziții pentru a aduce un omagiu operei științifice a lui Alan Turing, considerat un Einstein al matematicii, dar care a fost persecutat în timpul vieții pentru că a fost homosexual.

„Alan Turing este, fără îndoială, singura persoană care a avut contribuții majore, ce au schimbat fața lumii, în cele mai fine trei tipuri de inteligență: umană, artificială și militară”, afirmau editorii revistei Nature într-un editorial recent.

Alan Turing a decedat la vârsta de 41 de ani, pe 7 iunie 1954, prin otrăvire cu cianură, după ce a fost condamnat, în 1952, pentru „ultraj adus bunelor moravuri”, din cauza homosexualității sale, pe atunci ilegală în Marea Britanie, și constrâns la castrare chimică.

Nu puține sunt vocile care afirmă că renumitul savant, celebru pentru excentricitatea sa, s-a sinucis mâncând un măr otrăvit cu cianură. Această ipoteză nu a putut fi dovedită niciodată în mod oficial.

Memorialul care îi este consacrat, în apropiere de Universitatea din Manchester, îl prezintă, de altfel, așezat pe o bancă, ținând în mână un măr.

Alan Turing a pus fundamentele informaticii moderne, a definit criteriile inteligenței artificiale și a descifrat codurile folosite de armata germană, fapt care, potrivit multor istorici, ar fi salvat viețile a milioane de oameni, prin scurtarea duratei războiului, și a fost foarte aproape de a rezolva o enigmă biologică care îi pasionează și în zilele noastre pe oamenii de știință.

În 1936, Alan Turing, care anunțase că vrea să „construiască un creier”, a publicat un articol în care a descris „mașina universală Turing”. El a fost astfel primul om de știință care dorea să creeze programe pentru o mașină, sub forma unor date, care îi permiteau acesteia să îndeplinească mai multe sarcini în același timp, așa cum o fac computerele din zilele noastre.

Atunci când mașina lui a fost construită efectiv de alți savanți în 1950, prima versiune a modelului Automatic Computing Engine (ACE) creat de Turing era cel mai rapid calculator din lume.

„Inventarea computerului a fost o contribuție atât de uriașă, încât astăzi pare bizar să cauți o alta care să fie mai mare. Însă presupun că reușita lui în ceea ce privește decriptarea codurilor naziste a avut un impact încă și mai mare asupra lumii”, a declarat Jack Copeland, un cercetător în matematică, care a scris multe cărți despre Alan Turing.

Pentru marele public, cea mai mare reușită a lui Turing rămâne într-adevăr „spargerea” codurilor folosite de mașina Enigma utilizată de submarinele germane din Atlanticul de Nord pentru a comunica între ele.

Anumiți istorici consideră că această realizare de geniu a grăbit căderea lui Adolf Hitler, care altfel ar mai fi rezistat la putere încă un an sau doi.

După Al Doilea Război Mondial, Turing a explorat domeniul inteligenței artificiale, definindu-i criteriile logice, aflate încă în vigoare și în zilele noastre, concepând celebrul „test Turing”, care se bazează pe capacitatea unei mașini de a susține o conversație. Altfel zis, un computer este cu adevărat inteligent doar atunci când oamenii nu vor mai putea să facă diferența între răspunsurile oferite de mașină și cele oferite de o ființă umană.

Pasionat de biologie, Turing și-a folosit talentele sale de matematician și în domeniul morfogenezei, încercând să descifreze motivul pentru care animalele și plantele dezvoltă anumite modele în ceea ce privește forma sau culoarea – precum dungile zebrelor sau petele vacilor de lapte -, teorii care îi preocupă încă și în zilele noastre pe oamenii de știință.

Google își modifică frecvent logoul pentru a marca evenimente importante ale istoriei universale sau pentru a celebra mari personalități.