Ambasadorul Ungariei la București a fost convocat la MAE, pentru „declarațiile inacceptabile” din ultimele zile. I-a fost refuzată „nota de protest”

Secretarul de stat George Ciamba l-a convocat la MAE pe Zákonyi Botond, ambasadorul Ungariei la București, din dispoziția ministrului de Externe Bogdan Aurescu, pentru a discuta ultimele evoluții, precum anunțul Ungariei privind gardul de la granița cu România și „declarațiile inacceptabile” ale ministrului de Externe ungar Peter Szijjarto, la adresa prim-ministrului Victor Ponta.

Diplomatul maghiar a vrut să înmâneze oficialului român o notă de protest, însă a fost refuzat, pe motiv că nu acesta este scopul întâlnirii.

„Având în vedere scopul convocării ambasadorului Zákonyi Botond la sediul MAE – adică pentru transmiterea poziției României față de intenția Ungariei de a ridica un gard la frontiera cu țara noastră – conform practicii diplomatice, primirea unei astfel de note nu putea fi acceptată. Practic, partea ungară a dorit să deturneze scopul convocării prin înmânarea notei menționate, aspect inacceptabil atât pe formă, cât și pe fond pentru partea română”, explică MAE într-un comunicat de presă separat.

„În cadrul discuțiilor, partea română a transmis cu prioritate preocuparea față de tendința manifestă a părții ungare de a atrage România într-o dispută artificială, care să se substituie problemelor pe care oficialii ungari le au de gestionat în contextul european actual, marcat de criza migranților. Secretarul de stat român a transmis în mod clar mesajul că partea română nu dorește ca accentul discuțiilor să continue să fie plasat pe o escaladare a declarațiilor publice, în detrimentul cooperării și identificării unor soluții pertinente, în spirit european, la provocările comune actuale”, arată MAE într-un comunicat de presă.

MAE a reiterat poziția României față de gardul pe care Ungaria intenționează să îl ridice la graniță: „nu este un gest corect din punct de vedere politic și este contrar spiritului european”.

Secretarul de stat George Ciamba „a arătat că, în calitate de parteneri strategici, partea română ar fi apreciat o analiză comună prealabilă pentru evaluarea impactului și a necesității unui astfel de proiect, în vederea unor eventuale măsuri agreate bilateral. Atitudinea părții ungare a surprins autoritățile române, în condițiile în care cooperarea dintre cele două state pe dimensiunea transfrontalieră, polițienească, a fost una constant bună și, în consecință, ar fi trebuit să permită o analiză comună”.

Partea română a arătat și că, în acest moment, nu se înregistrează o situație de fapt care să confirme perspectiva invocată de Ungaria, că fenomenul migraționist se mută către frontiera cu România și astfel „este de neînțeles graba cu care partea ungară realizează acest proiect”.

Oficialul român a mai arătat că „este inacceptabil ca un ministru al afacerilor externe dintr-un stat european să lanseze public atacuri la adresa unui premier dintr-un alt stat european, inclusiv cu referire la teze legate de teme și situații care țin de politica internă a statului respectiv. A apreciat că afirmațiile ministrului de externe ungar sunt complet lipsite de respect față de persoana premierului, a Guvernului României și față de autoritățile statului român și se înscriu în acest joc de escaladare și dispută artificială, menit să atragă atenția de la problemele reale”.

Partea română și-a arătat și „nedumerirea” cu privire la declarațiile privind aderarea României la Schengen. „România a îndeplinit toate criteriile pentru aderarea la spațiul Schengen și se comportă deja ca un stat de facto al spațiului Schengen, asigurând la cele mai înalte standarde securitatea unei largi părți a frontierei externe a UE. De altfel, îndeplinirea criteriilor a fost recunoscută inclusiv de Ungaria, care a susținut, până în prezent, în mod constant și vocal, adoptarea, cât mai rapid posibil, a unei decizii pozitive privind aderarea României la Schengen”, arată MAE.