Analiză dură a publicației The Economist. Cum sunt prezentați „păpușarul” Liviu Dragnea și premierul „fără însemnătate” Viorica Dăncilă

Într-o amplă analiză intitulată „Puterea nu se află întotdeauna acolo unde v-ați putea aștepta în Europa”, jurnaliștii de la The Economist se întreabă dacă nu cumva Italia va urma exemplul Poloniei, României și Cehiei în cazul în care alianța fostului premier Silvio Berlusconi va câștiga alegerile legislative de duminică.

Jurnaliștii de la The Economist afirmă că europenii s-au obișnuit cu astfel de personaje din umbră, „de când Vladimir Putin conducea Rusia din postura de premier, în timp ce factotumul său, Dmitri Medvedev, îi ținea cald tronul prezidențial”.

Primul exemplu de personaj din umbră citat în analiza publicației britanice este Jaroslav Kaczynski, șeful partidului aflat la guvernare în Polonia, considerat și cel mai proeminent din această categorie de oameni politici.

CONSTRUCȚII Turnul 2 al noului World Trade Center prinde contur, la aproape 25 de ani de la atentatele de la 11 septembrie

11:48

ULTIMA ORĂ Nicuşor Dan a fost reclamat la Parchetul General de către AEP. Banii din campanie au stârnit suspiciuni de natură penală

11:45

„În decembrie, Kaczynski a expediat-o rapid pe Beata Szydlo pentru a face loc lui Mateusz Morawiecki, adjunctul ei. Decizia a fost luată pentru a îmbunătăți relațiile disonante ale Poloniei cu partenerii europeni (…) Dar liderii Europei știu cine este în realitate la conducere. Kaczynski a ales să rămână în umbră, poate pentru a evita inflamarea unui segment larg al alegătorilor polonezi care detestă populismul său naționalist”.

Jurnaliștii britanici își îndreaptă apoi atenția spre România, afirmând că „în alte părți, condamnarile penale au ținut politicienii păpușari departe de scenă”.

„În România, o condamnare pentru fraude electorale nu îi permite lui Liviu Dragnea, care conduce formațiunea de guvernământ Partidul Social Democrat, să ocupe funcția (de premier, n.red). De asemenea, el se confruntă cu un șir de anchete de corupție. Așa că, în schimb, el dirijează o serie de prim-miniștri fără însemnătate, în timp ce își îndeamnă partidul să lupte împotriva «statului paralel» din România, inclusiv împotriva Direcției Anticorupție, și să adopte legi care să facă mai dificilă combaterea corupției”, afirmă The Economist.

Despre ultima schimbare a premierului de la București, jurnaliștii comentează că „Viorica Dăncilă, un membru obscur al Parlamentului European, a devenit al cincilea prim-ministru al României în doar puțin peste doi ani”.

Cât privește Cehia, ca și în cazul Poloniei și României, jurnaliștii britanici sunt de părere că premierul Andrej Babis, un om de afaceri devenit politician, care se confruntă cu acuzații de corupție, va dirija din umbră guvernul de la Praga pentru că potențialii parteneri de coaliție ai partidului său și-au condiționat sprijinul de retragerea sa.

În cele din urmă, jurnaliștii de la The Economist tratează scenariul victoriei coaliției de dreapta, în care Forza Italia, a lui Silvio Berusconi, ar putea obține cele mai multe mandate, potrivit celor mai recente sondaje de opinie.

„La fel ca Dragnea, o condamnare penală, în acest caz pentru fraudă fiscală, nu îi permite lui Berlusconi să preia o funcție (în guvern, n.red), cel puțin până anul viitor, dar are locotenenți loiali”, afirmă jurnaliștii britanici, care comentează că cel mai plauzibil candidat la funcția de premier al Italiei, Antonio Tajani, președintele Parlamentului European, „nu a reușit să scape de aerul de mediocritate” în această funcție, dar „deține esențiala virtute de a-i fi rămas fidel lui Berlusconi, căruia la un moment dat i-a servit drept purtător de cuvânt, de la înființarea (partidului) Forza în 1993”.