Apa curentă, un lux în satele din România. Doar un sfert dintre locuitorii din zonele rurale au apă și canalizare

De asemenea, volumul de apă distribuită în anul 2015 a fost mai mic decât cel din anul 2014, potrivit Institutului Național de Statistică. În total, 12,63 milioane de persoane au fost deservite anul trecut de sistemul public de alimentare cu apă, din care aproximativ 10 milioane în mediul urban. Doar 28% dintre locuitorii de la sate au avut acces la alimentarea cu apă, respectiv 2,62 milioane persoane.

La nivelul regiunilor de dezvoltare, ponderea cea mai mare a populației deservite de sistemul public de alimentare cu apă, în total populație rezidentă, s-a înregistrat în regiunea București-Ilfov cu un procent de 82,1%, urmată de regiunea Sud-Est cu 71%.

Volumul de apă distribuită a fost de 1.155.581,2 mii m3, cu 103.957,8 mii m3 mai puțin decât în anul 2014. Cele mai mari cantități de apă distribuită s-au înregistrat în bazinele hidrografice Buzău-Ialomița (23,0%), respectiv Argeș-Vedea (21,5%). Cea mai mare parte este utilizata de populatie, urmată de agricultura si industrie si constructii.

POLITICĂ Ciolacu: Au coafat, după doi ani, datele din 2024, transformând creșterea economică în recesiune doar ca să încerce să estompeze dezastrul economic din mandatul lui Bolojan!

11:51

POLITICĂ Retragerea ICE din Minneapolis, ordonată de Trump, complică negocierile democraților din Congres, înaintea unui posibil „shutdown guvernamental”

11:51

Lipsa alimentării cu apă curentă este unul dintre criteriile care pune România pe harta sărăciei din Uniunea Europeană, cele mai afectate fiind comunitățile rurale. 

Gândul a scris despre problema sărăciei în țara noastră, amintind că în statisticile Eurostat România figurează ca a doua doua cea mai săracă țară din Uniunea Europeană. În țara noastră 40% din populație se află în prezent în risc de sărăcie și excluziune socială, iar 48,5% dintre copii trăiesc în condiții precare. Lipsa banilor se simte cel mai puternic la sate, acolo unde trăiesc aproape jumătate dintre români, unii dintre ei în condiții care pentru statele occidentale ar putea părea mai degrabă smulse din epoca medievală. De asemenea, un studiu realizat de World Vision România arată că 2 din 3 gospodării din mediul rural se confruntă cu „lipsuri materiale semnificative”, formulare care, în cifre înseamnă că pentru 66,1% din românii de la țară banii fie sunt insuficienți, fie abia ajung de la o lună la alta. Sărăcia se traduce, astfel, în lipsa educației, boli și mâncare puțină, iar copiii românilor de la țară aleg cel mai scurt și nesigur drum pentru a avea ceva bani în buzunar: abandonează școala și pleacă la muncile câmpului. Așa se formează un cerc vicios, „noua generație de sărmani”, care, la rândul ei, o să lupte cu sărăcia cu gândul că, poate, cândva, vor avea canalizare, apă curentă sau șansa de a se spăla în fiecare zi.

De ce sunt românii săracii Europei? O simplă statistică scoate la iveală o realitate îngrijorătoare