Arhiepiscopul Tomisului, IPS Teodosie, și-ar putea afla sentința în cazul Nazarcea la sfârșitul lunii mai

La Curtea de Apel Constanța s-a judecat, miercuri, ultimul termen din dosarul în care Arhiepiscopul Tomisului, IPS Teodosie, a fost acuzat, alături de alte persoane, de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete în vederea obținerii pe nedrept de fonduri europene.

Cu această ocazie, procurorii Direcției Naționale Anticorupție au solicitat pedeapsa maximă pentru Teodosie Petrescu, precum și recuperarea prejudiciului produs, de 1.392.964 de lei.

La rândul lor, avocații angajați de prelatul constănțean au solicitat achitarea acestuia. Ei au precizat că Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA) nu a notificat Arhiepiscopia despre prezența unor nereguli în derularea proiectului, considerând astfel că fapta incriminată nu există.

REACȚIE Traian Băsescu explică cum ar fi trebuit redus deficitul bugetar: „Aici trebuia operat”

21:37

SOCIAL Un copil de 2 ani a ajuns în moarte cerebrală, după o operație la spitalul din Constanța. Medicii îi dau zero șanse, iar părinții acuză erori grave

21:16

Instanța a rămas în pronunțare pentru data de 29 mai.

Procesului lui Teodosie Petrescu, arhiepiscop al Tomisului, a început în urmă cu doi ani. „În perioada 2010 – 2016, inculpatul Petrescu Teodosie, în calitate de arhiepiscop al Arhiepiscopiei Tomisului, împreună cu ceilalți inculpați, a folosit și prezentat declarații false în relația cu Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA) în scopul de a primi fonduri europene”, se arată într-un comunicat de presă remis de DNA cu ocazia trimiterii prelatului în judecată.

Potrivit procurorilor, inculpații au declarat, în mod nereal, că folosesc peste 300 ha de teren agricol în zona Nazarcea pentru cultivarea viței-de-vie, desi din 2010 pe respectivele suprafețe agricole nu mai existau astfel de culturi. De asemenea, inculpații au susținut că pe acele terenuri au fost respectate normele privind bunele condiții agricole și de mediu, printre care și evitarea instalării vegetației nedorite, în condițiile în care respectivele parcele erau abandonate și invadate cu astfel de vegetație, se mai arată în comunicatul DNA.

În baza acestor declarații, inculpații ar fi obținut fonduri europene în cadrul schemelor de plată pe suprafață unică, în valoare de 1.392.964 lei.

APIA s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 1.392.964 lei.

În aceeași cauză au fost trimiși în judecată, în stare de libertate, Ciprian-Ioan Cojocaru, Bogdan-Petrișor Malaxa, Gheorghe Nadoleanu, Aurelian Ștefan și Stere Beca, la data faptelor mandatari ai Arhiepiscopiei Tomisului, aceștia fiind acuzați de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete pentru obținerea pe nedrept de fonduri europene.