Boc: Cinste lui Hașotti, probabil are o teză foarte bună dacă și-a asumat-o cu atâta responsabilitate

Liderul demisionar al PDL, Emil Boc, a declarat, vineri, că, probabil, Puiu Hașotti „are o teză foarte bună de vreme ce și-a asumat-o cu atâta responsabilitate” și l-a felicitat pe acesta, susținând că așa ar trebui să procedeze toți cei asupra cărora planează suspiciuni de acest fel.

Boc a afirmat că a muncit la teza sa de doctorat șase ani și știe ce înseamnă să muncești pentru acest lucru, transmite corespondentul MEDIAFAX.

„Când văd astăzi acuzații de plagiat, cred că este bine pentru orice om public, pentru orice demnitar, să și le lămurească înainte sau imediat ce apar pentru a nu plana niciun fel de suspiciune. Domnul Hașotti a răspuns pozitiv, cinste lui, probabil că are o teză foarte bună de vreme ce și-a asumat-o cu atâta responsabilitate. Îl felicit pentru curajul și faptul că a declarat public ce a declarat. La fel cred că ar trebui să procedeze toți cei asupra cărora planează suspiciuni de acest fel, pentru că nu poți sta cu astfel de suspiciuni într-o funcție publică”, a spus Emil Boc.

MILITAR Vladimir Putin ordonă o nouă mobilizare a rezerviștilor. Cu cât se mărește armata Rusiei

23:36

MILITAR Rusia pompează masiv în bugetul militar pentru 2027. Moscova și-a propus să majoreze cheltuielile cu 27%

23:18

Purtătorul de cuvânt al șefului statului, Bogdan Oprea, a dat publicității, vineri, precizări referitoare la declarațiile mai multor lideri ai USL făcute în ultimele zile privind scrisoarea președintelui Traian Băsescu prin care i-a cerut premierului Victor Ponta să transmită, până la data depunerii jurământului de învestitură a lui Puiu Hașotti în funcția de ministru al Culturii și Patrimoniului Național, o declarație pe propria răspundere a ministrului desemnat care să ateste că teza sa de doctorat și celelalte opere științifice nu constituie plagiat.

Oprea menționează că dreptul președintelui de a verifica corespunderea candidatului cu funcția de ministru are ca temei legal Decizia 356 din 2007 a Curții Constituționale a României.

Administrația prezidențială amintește că respectiva decizie prevede următoarele: „Aceste audieri privesc corespunderea pentru funcție a candidaților propuși de primul-ministru privitor la pregătirea generală, pregătirea în specialitatea domeniului, experiența în materie, instruirea și aptitudinile pentru funcția în domeniu, reputația neștirbită și moralitatea, condiții necesare și indispensabile funcției de ministru. (…) Procedurile realizate de comisiile permanente parlamentare privind corespunderea candidatului pentru funcția propusă, în cazurile alin. (1) și (3) trebuie avute în vedere de Președintele României în cazul remanierii guvernamentale prevăzută de alin. (2) al aceluiași Art. 85 și pe aceste temeiuri Președintele României are îndreptățirea de a verifica corespunderea candidatului pentru funcția propusă, în raport de aceleași condiționări-criterii menționate anterior, și poate solicita motivat o altă propunere din partea primului-ministru”.

Decizia 356/2007 a fost luată după ce premierul de atunci, Călin Popescu-Tăriceanu, a solicitat Curții Constituționale să constate existența unui conflict juridic de natură constituțională între președintele României și Guvern și să intervină în baza competențelor sale de înaltă autoritate publică pentru a repune în legalitate constituțională raporturile dintre Președinte și Guvern în această problemă.

Tăriceanu se adresase Curții Constituționale după ce Băsescu l-a revocat din funcție de ministrul de Externe Mihai Răzvan Ungureanu, dar a refuzat să îl numească în locul acestuia pe Adrian Cioroianu, propus de premier.

Concret, în 13 martie, Tăriceanu a sesizat Curtea Constituțională privind refuzul lui Băsescu de a emite decretul prin care ia act de demisia ministrului de Externe și de a constata vacantarea acestei funcții, în baza solicitării premierului transmise în 19 februarie. Prin aceeași solicitare, premierul propunea președintelui numirea lui Adrian Cioroianu în funcția de ministru al Afacerilor Externe, în conformitate dispozițiile articolului 10 din Legea nr. 90/2001 cu completările și modificările ulterioare.

„În exercitarea atribuțiilor prevăzute de art.85 alin.(2) din Constituție, Președintele României nu are un drept de veto, dar poate cere primului-ministru să renunțe la propunerea făcută, atunci când constată că persoana propusă nu îndeplinește condițiile legale pentru exercitarea funcției de membru al Guvernului”, se preciza în Decizia 356/2007.

În 2008, Curtea Constituțională s-a pronunțat în cazul refuzului președintelui Băsescu de a o numi pe Norica Nicolai în funcția de ministru al Justiției în Cabinetul Tăriceanu. După demisia lui Tudor Chiuariu din funcția de ministru al Justiției, Norica Nicolai a fost nominalizată de PNL pentru preluarea acestui portofoliu, însă președintele Traian Băsescu a refuzat numirea sa. În cele din urmă, premierul Tăriceanu l-a nominalizat pe Cătălin Predoiu, după ce Curtea Constituțională a decis că președintele Băsescu „poate refuza, o singură dată, motivat”, propunerea primului-ministru de numire a unei persoane în funcția vacantă de ministru.

Curtea preciza atunci că articolul 85 alin. 2 din Constituție prevede că șeful statului revocă și numește, la propunere premierului, pe unii membri ai Guvernului, interpretarea ad-litteram fiind că „în acest caz președintele nu execută o hotărâre a Parlamentului, ci se află în situația de a decide el însuși, la propunerea primului-ministru”.

„Actul de decizie, în această fază, fiind prin definiție un act de voință, este evident că președintele are libertatea de a primi propunerea primului-ministru sau de a-i cere să facă altă propunere”, spune Curtea.