Cât costă hrana zilnică a unui imigrant care ajunge în România

Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, în România există șase centre pentru refugiați – în București, Giurgiu, Galați, Timișoara, Rădăuți și în localitatea maramureșeană Șomcuta Mare.

Cele șase centre au o capacitate totală de 1.500 de locuri și sunt dotate cu săli de sport și de rugăciune, iar în prezent gradul de ocupare este de 20 la sută.

După ce primesc o formă de protecție în România, strănii pot beneficia, la cerere, din partea Ministerului Muncii, de un ajutor social care nu depășește 5,4 lei pe zi de persoană.

REACȚIE Kelemen Hunor explică de ce alegerile anticipate nu ar fi rezolvat criza politică. Ce spune președintele UDMR despre Guvernul Niculescu

22:48

MILITAR SUA aprobă vânzarea a 500 de rachete Patriot către Ucraina pentru suma de 2,1 miliarde de dolari. Tranzacția va fi suportată de aliații Kievului

22:07

Banii sunt acordați pentru o perioadă de șase luni, cu posibilitate de prelungire pentru alte trei luni, pentru fiecare membru al familiei, în urma unei anchete sociale.

Astfel, conform legii, fiecare străin poate primi „asistență materială de hrană în limita sumei de 3 lei de persoană pe zi, cazare în limita sumei de 1,8 lei pe zi și alte cheltuieli, în limita sumei de 0,6 lei de persoană pe zi. Drepturile de masă și alte cheltuieli se acordă solicitantului de azil, la cerere, prin plata bilunară, în avans și în numerar, a sumelor stabilite”, se menționează pe site-ul Inspectoratului General pentru Imigrări.

În plus, străinii primesc gratuit săpun, detergent pentru spalarea lenjeriei de pat și de corp și alte obiecte pentru igiena personală.

Conform Inspectoratului General pentru Imigrări, imigranții au dreptul, gratuit, la asistență medicală primară și tratamentul prescris de medic, asistență medicală spitalicească de urgență, precum și asistență medicală și tratament gratuit în cazurile unor boli acute sau cronice care îi pun viața în pericol iminent. Aceste servicii sunt acordate prin sistemul național de asistență medicală de urgență și de prim ajutor calificat.

În cazul în care obțin dreptul de ședere în România, imigranții sunt incluși în programe de integrare socială, pentru a-i ajuta „să devină independenți față de asistența oferită de stat sau de organizațiile neguvernamentale și să participe activ la viața economică, socială și culturală”.

Odată incluși în programul de integrare, timp de șase luni aceștia primesc consiliere psihologică, învață limba română și sunt consiliați în legătură cu drepturile pe care le au în țara nostră, între care dreptul să cumpere o locuință, dreptul la asistență medicală și socială, asigurări sociale, dreptul la educație.

Cursurile de învățare a limbii române sunt organizate de Ministerul Educației, iar la finalul cursului cunoștințele participanților sunt evaluate de o comisie desemnată de minister, care eliberează un certificat de participare.

După primirea statului de refugiat, străinul primește un cod numeric personal care este trecut în permisul de ședere, document pe baza căruia se poate angaja cu carte de muncă, în aceleași condiții ca și cetățenii români, își pot scoate un pașaport pe baza căruia pot călătorii în statele Uniunii Europene și toate celelalte drepturi pe care le au cetățenii români cu excepția dreptului de vot, de a fi ales ori alte drepturi politice, potrivit legislației.

De asemenea, timp de nouă luni, în cazul în care nu își găsește de lucru, refugiatul primește un ajutor în valoare de 540 de lei pe lună.

În primele șapte luni ale acestui an, la Inspectoratul General pentru Imigrări s-au înregistrat 833 de solicitări din partea imigranților pentru o formă de protecție – azil umanitar sau politic.

Premierul Victor Ponta a declarat, miercuri, că se va discuta în CSAT referitor la numărul de refugiați pe care îl poate primi România, adăugând că la graniță s-au luat „măsurile necesare”.

„O să avem o discuție în cadrul CSAT, am discutat și cu președintele, ministrul de Interne, vicepremierul este cel care elaborează toate documentele și la final vă anunțăm. Vă pot spune doar un singur lucru, că nu stăm cu mâinile în sân, că suntem pregătiți, însă important este ca deciziile și comunicarea să le facem coordonat”, a declarat premierul, răspunzând întrebărilor jurnaliștilor, după ce a participat la Reuniunea Anuală a Diplomației Române.

Ponta a mai spus însă că nu s-a stabilit o dată pentru venirea în România a primului val de refugiați.

„Dacă o să avem CSAT și ne prezintă vicepremierul, ministrul de Interne documentele și le aprobăm, atunci vom comunica. Vreau doar încă o dată să spun că suntem pregătiți”, a mai spus premierul.

Conform AP, peste 332.000 de refugiați din Orientul Mijlociu și Asia au sosit până în prezent în Europa, în timp ce între statele membre UE există dezacorduri puternice cu privire la gestionarea acestui val fără precedent.

Germania a acceptat mult mai mulți imigranți decât restul celor 27 de state membre UE, iar în state de frontieră aflate în prima linie – Grecia, Italia, Macedonia, Serbia și Ungaria – au avut loc confruntări între poliție și imigranți, ciocniri între imigranți, iar unele persoane au murit pe mare, în condițiile în care mii de oameni traversează zilnic Mediterana în ambarcațiuni periculoase, în schimbul unor sume de bani plătite traficanților.