Cât de ALEATORIU e factorul aleatoriu în Justiție? Doar 10% randomness

Cât de ALEATORIU e factorul aleatoriu în Justiție? Doar 10% randomness
Factorul randomness din algoritmul repartizării dosarelor către completele de judecată este de 10%. Vezi de ce se impune auditarea externă a sistemului ECRIS

Doar 10% reprezintă factorul aleatoriu în repartizarea dosarelor din justiție, se arată într-un răspuns al Ministerului Justiției publicat pe site-ul romania30.ro, deoarece mai sunt luate în vedere și gradul de încărcare al completului sau complexitatea cauzei.

„Observ o întreagă dezbatere, mai ales prilejuită de controlul pe sistemul „aleatoriu” din instanțe,” scrie fostul ofițer SRI pe pagina sa de Facebook. „Nu vă mai îmbătați cu apă rece. Potrivit unui document al Ministerului Justiției, factorul aleatoriu este, de fapt, de doar 10%. Iar, dacă s-ar face un control la toate instanțele pe sistemul informatic de repartizare și „anomaliile” acestuia, conexiunile cu unitatea „juridică” a lui Dumbravă, poate vom înțelege cum a lucrat statul paralel punând complete cu mâna pentru a-și distruge adversarii: oameni politici, de afaceri, din media și oameni obișnuiți care au devenit ținte. Este datoria CSM și a Inspecției Judiciare să verifice modul în care sistemul aleatoriu a devenit parte a câmpului tactic.”

În răspunsul Ministerului Justiției se arată că:

„Factorii în funcție de care se efectuează repartizarea aleatorie a cauzelor (factorii de repartizare) prin intermediul aplicației ECRIS sunt:

– complexitatea dosarului, cu pondere de 40%

– numărul de dosare noi/complet, respectiv compleitatea adițională pe complet, cu pondere de 20%

– data ședinței, cu pondere de 20%

– compatibilitatea completului în funcție de obiect și pări/participanți, cu pondere de 10%

– un factor de aleatorietate (randomness), cu pondere de 10%„.

Auditarea externă a sistemului ECRIS e obligație legală

Fost membru CSM, avocatul Adrian Toni Neacșu consideră că trebuie demarat urgent un audit extern al sistemului ECRIS de repartizare a dosarelor în instanțe, sub controlul societății civile, pentru a înlătura suspiciunile că a fost sau ar putea fi folosit pentru direcționarea unor dosare spre anumite complete de judecată.

„Principiul repartizarii aleatorii a dosarelor este un principiu fundamental în justiție, care nu suporta limitări, și o garanție esențială pentru un proces corect și imparțial. Un dosar ori este repartizat aleatoriu, adică judecătorul care îl soluționează este ales exclusiv pe baza șansei, ori nu este deloc repartizat aleatoriu, dacă există și alte criterii decât exclusiv șansa la care se referă legea. Nu există mai mult sau mai puțin aleatoriu, este un non-sens. Bineînțeles că, de regulă, sistemul informatic de repartizare a dosarelor ar trebui să țină seama și de gradul de încarcare cu dosare al completelor și să asigure o împărțire echitabilă între judecători a dosarelor în funcție de complexitatea lor, astfel încât unul să nu judece doar dosare grele, iar altul doar dosare ușoare, dar acest lucru nu poate duce la aplicarea unor reguli care să însemne în fapt anularea caracterului aleatoriu”, a explicat avocatul Adrian Toni Neacșu, fost membru al CSM, pentru Mediafax.

„Este însă o problemă exclusiv tehnică, dacă factorii de repartizare informatică utilizați de Ministerul Justitiei, și insist asupra acestui lucru în sensul ca instanțele nu îi pot modifica, asigură sau nu în practică o reală repartizare aleatorie sau nu. Atrag atenția că eludarea sistemului de repartizare aleatorie este consacrată legal chiar în Regulamentul de ordine interioară al instanțelor, adoptat de CSM, unde se prevede grozăvia că „Un dosar se consideră repartizat aleatoriu, chiar și în situația în care un singur complet poate soluționa o cauză, dacă această situație se datorează unor motive obiective.”

Adrian Toni Neacșu crede că este nevoie de un audit cât mai urgent al sistemului, pentru a înlătura orice fel de suspiciune.

„Motivul obiectiv poate fi, de exemplu, împrejurarea că celelalte complete au prea multe dosare, motiv care văd că are o pondere de 20% la repartizare, ceea ce este enorm în ce privește soluțiile. Legea nr. 304/2014 a fost recent modificată, în 2018, în sensul că sistemul de repartizare aleatorie gestionat de MJ, dar operat în mod direct de către instanțe, trebuie auditat extern o dată la 2 ani, cu implicarea societății civile. Consider ca un prim audit ar trebui demarat cât mai urgent, pentru a înlătura orice fel de suspiciune și pentru a exista certificări externe și obiective ca sistemul informatic este folosit în scopul în care a fost creat și nu a fost sau nu este folosit pentru direcționarea unor dosare. Obligația este chiar a Ministerului Justiției, care este și administratorul progamului ECRIS folosit pentru repartizarea aleatorie.”

S-au identificat „vulnerabilități” în sistem

Modul în care funcționează sistemul ECRIS a fost subiect de discuție în anul 2018 în comisia de control SRI, care a cerut detalii serviciului secret, după audierea lui Ovidiu Puțura, fost secretar de stat în Ministerul Justiției.

„În discuțiile cu domnul Puțura, a spus de vulnerabilități, că la vremea în care era secretar de stat în ministerul Justiției, responsabil cu securitatea a avut astfel de înștiințări, se știa la nivelul SRI. Am vrut să știm dacă s-a știut la nivelul SRI, dacă s-au identificat vulnerabilități, dacă au fost informați beneficiarii,” afirma Claudiu Manda, președintele Comisiei SRI, în februarie 2018.

Din declarațiile lui Puțura, exista o modalitate prin care dosarele ajungeau la completele la care se dorea, nu după o alegere aleatorie a sistemului.

Președintele ÎCCJ: Sunt legende urbane

Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Cristina Tarcea respinge posibilitatea de direcționare a dosarelor, pe care o califică drept o „legendă urbană”.

„Haideți să lămurim chestiunea judecătorului pus cu mâna. Acest lucru este imposibil. „Pus cu mâna” înseamnă ca cineva să intre într-un anumit dosar pentru că așa vrea el sau un președinte îi spune: „Dom’le, în secunda asta, intri tu în acel dosar” – ori acest lucru nu se poate întâmpla. Singurul lucru care se poate întâmpla este ca, într-adevăr, schimbarea membrilor unui complet de judecată să fie realizată printr-o hotărâre a colegiului de conducere și eu din câte îmi amintesc, dacă este vorba despre cazul la care vă referiți dvumneavoastră, despre asta a fost voba – despre o hotărâre a colegiului de conducere prin care s-a schimbat componența completului,” a declarat Tarcea la Antena 3.

„Dar lucrurile nu s-au întâmplat numai atunci. Și acum se mai întâmplă ca prin hotărâri ale colegiului de conducere, din motive întemeiate – pensionare, imposibilitate temporară de prezentare – să se schimbe componența inițială a completului. Am auzit de judecători „puși cu mâna” și la ÎCCJ. Că ar fi vorba despre președintele Înaltei Curți și despre vicepreședintele Înaltei Curți. Sunt atât de multe legende urbane și în justiție, nu numai în societatea românească și atât de mult lumea judecă și interpretează fără să aibă curiozitatea nicio clipă să citească textul de lege…”

 

Inchide