Catastrofă ecologică | Lacul Iezer Călăraşi a secat. Cum s-a ajuns aici (VIDEO)

Lacul Iezer Călăraşi a dispărut în mai puțin de trei luni. Factorii care au condus la acest lucru sunt nepăsarea și seceta. Lacul este un deşert lipsit de aproxmatix două luni. Dacă situaţia nu este remediată rapid, biodiversitatea de aici va fi afectată iremediabil, anunţă Societatea Ornitologică Română (SOR).

SOR reiterează apelul către instituţiile responsabile să găsească urgent soluţii prin care regimul hidrologic al lacului Iezer Călăraşi să fie restabilit în cel mai scurt timp.

Localizat ȋn vecinătatea Dunării şi pe marele drum de migraţie estic, lacul Iezer Călăraşi este unul dintre locurile preferate ale păsărilor pentru popas în drumul lor spre locurile de iernare. Un total de 32 de specii protejate ȋn Europa, majoritatea acvatice, cuibăresc, au cartier de iernare sau se odihnesc ȋn timpul migraţiei ȋn Iezerul Călăraşi. Datorită biodiversităţii sale, Iezerul Călăraşi a fost declarat arie naturală protejată şi „zonă umedă de importanţă internaţională” de către Convenţia Ramsar.

CREDINȚĂ Pelerinajul de la Sfânta Parascheva, surprins cu drona. Cum se vede, de sus, coada kilometrică pentru închinarea la moaște

20:47

CONTROVERSĂ Criticile lui Zelenski la adresa acordului energetic SUA-Rusia stârnesc furia lui Trump. Președintele american consideră că a venit timpul ca Ucraina să-și aleagă un nou lider

20:34

Un stăvilar defect, principala cauză a secării lacului Iezer Călăraşi

Cauza principală a secării lacului Iezer Călăraşi este un stăvilar defect, amplasat între lacul Gălăţui şi canalul care alimentează lacul Iezer Călăraşi.

Este nevoie ca acest stăvilar să fie repus rapid în funcţiune pentru a readuce la viaţă Iezerul Călăraşi. Dar acest stăvilar defect, aflat în responsabilitatea administratorului Lacului Galaţui, deşi este principala cauză, nu este singura. De-a lungul timpului, pe canalul care alimentează lacul Iezer Călăraşi au fost făcute multe treceri, unele ilegale, folosite de fermerii şi crescătorii de animale din zona Iezerului.

Aceste treceri, majoritatea tuburi de beton, s-au transformat în tot atâtea obstacole de-a lungul canalului şi au afectat din ce în ce mai mult debitul de apă cu care era alimentat lacul Iezer Călăraşi”, a declarat ornitologul SOR, Emil Todorov.

Seceta a dus la reducerea debitului de apă

El a mai adăugat că „seceta cu care ne confruntăm anul acesta este încă unul din factorii care au contribuit la reducerea debitului de apă, dar cu siguranţă nu ar fi dus la transformarea lacului Iezer Călăraşi într-un deşert. La jumătatea lunii august, lacul Iezer Calarasi a fost secat complet. Înregistrările prin satelit din perioada iulie – octombrie arată rapiditatea cu care apa a dispărut din albia lacului. Filmările şi fotografiile făcute recent de echipa SOR în teren dovedesc că situaţia este neschimbată”.

Mii de păsări din alte zeci de specii au de suferit din cauza dispariţiei lacului

Lacul Iezer Călăraşi se numără printre cele mai importante locuri de iernare pentru gâştele cu gât roşu, cele mai periclitate gâşte din lume, iar acestea vor sosi în mai puţin de două luni din lunga lor călătorie începută în ţinuturile arctice. Pe lângă gâşte, au de suferit şi ambele specii de pelicani care cuibăresc în România, pelicanul creţ si cel comun. Înainte de secare, lacul era situl favorit de hrănire pentru pelicanii care veneau din colonia de pe lacul Srebarna, situat pe malul bulgăresc al Dunării, în apropiere de Călăraşi.

Mii de păsări din alte zeci de specii au de suferit din cauza dispariţiei lacului, mai ales că secarea s-a produs în timpul migraţiei de toamnă şi speciile aflate în migraţie au pierdut un loc crucial de odihnă şi hrănire. Acestea sunt doar o parte din consecinţe, întrucât dispariţia lacului va avea efecte profunde nu doar asupra naturii, ci şi asupra comunităţilor din zonă.

Societatea Ornitologică Română reia apelul către toate instituţiile responsabile (Administratia Naţională Apele Române, Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate, Agenţia de Protecţie a Mediului, Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, Administraţia lacului Gălăţui, Primăria Comunei Grădiştea), Guvernul României şi Administraţia Prezidenţială să găsească urgent soluţii prin care regimul hidrologic al lacului Iezer Călăraşi să fie restabilit în cel mai scurt timp.