Câți bani ar putea pierde România în 2015 dacă nu investește în educație

Studiul „Costul investiției insuficiente în educație în România”, lansat luni de UNICEF, arată că majorarea investiției în educația copiilor de vârste mici poate aduce beneficii celor ce nu își permit să urmeze o facultate și, în timp, va determina creșterea numărului de persoane dezavantajate care obțin o diplomă universitară.

„Un an în plus de școală crește veniturile cu 8-9 la sută, reduce riscul de a deveni șomer cu opt la sută și cel de apariție a unor probleme grave de sănătate, cu 8,2 la sută. Absolvenții de învățământ secundar superior câștigă cu 25-31 la sută mai mult decât cei care au terminat ciclul primar și cel gimnazial. Câștigurile obținute de persoanele care termină o facultate le depășesc cu aproape 67 la sută pe cele ale elevilor care renunță la școală după învățământul secundar superior”, rezultă din studiul făcut cu experți străini.

Experții au constatat că dacă numărul absolvenților de facultate ar crește de la 13,6 la sută la 19 la sută în 2025, acest lucru s-ar reflecta și în PIB, care ar fi mai mare cu aproximativ 3,6 la sută. Mai mult, chiar și o ușoară creștere a numărului absolvenților de învățământ secundar (de doar 1,7 la sută până în 2025) ar genera o creștere de 0,52 la sută a PIB.

„Dacă s-ar mări treptat cheltuielile cu educația până la șase la sută din PIB, creșterea economică ar putea atinge un nivel de 2,7-2,95 la sută în perioada 2015-2025, în loc de doi la sută, potrivit cifrelor oficiale. Economia României poate primi un imbold și prin îmbunătățirea rezultatelor la testul PISA (impactul calității educației asupra creșterii economice). Experiența statelor cu economii și rate de participare la educație similare cu cele ale României (cum sunt Letonia și Ungaria), dar care investesc mai mult în învățământ, demonstrează că România ar putea crește media nivelului școlarizării cu un an până în 2025”, au mai arătat inițiatorii studiului.

În cazul în care va continua să mențină nivelul actual de finanțare al educației, România nu se va înregistra nicio creștere semnificativă a mediei anilor de școală, susțin aceleași surse.

„Se estimează că nerealizarea investiției ar duce la scăderea PIB-ului cu 12-17 miliarde de euro în 2025, echivalentul a șapte-nouă la sută din PIB-ul anului 2015. Mai simplu spus, trebuie să transformăm cercul vicios al investițiilor insuficiente în educație într-un cerc virtuos: mărirea cheltuielilor aferente educației ar încuraja creșterea economică și ar genera mai mulți bani pentru bugetul de stat”, se arată în studiul citat.

Al doilea scenariu luat în calcul prevede investiții suplimentare în educație. Experții au constatat că, în cazul în care cheltuielile cu educația cresc treptat spre la 6 la sută din PIB până în 2025, media anilor de școală se mărește cu un an.

Pe de altă parte, specialiștii atrag atenția că nu este suficient să se cheltuie mai mulți bani, fiind nevoie de „investiții inteligente” și de o analizare atentă a modului de alocare a fondurilor suplimentare diferitelor niveluri de învățământ, pentru a obține rezultate similare celor din Letonia și Ungaria, de pildă.

„Investițiile în învățământul primar și secundar ar trebui să vizeze reducerea disparităților în ceea ce privește frecvența și rezultatele școlare, lucru ce poate duce la creștere economică. Investițiile în învățământul secundar superior, pe lângă randamentul lor economic, ar contribui la îmbunătățirea învățământului tehnic și profesional, mai ales în sectorul industrial unde se va înregistra cel mai mare impact și/sau unde există o contribuție financiară și din partea sectorului privat”, spun specialiștii.

Potrivit acestora, dezvoltarea capitalului uman poate aduce, de asemenea, numeroase beneficii, precum ameliorarea sănătății, scăderea criminalității și a dependenței de prestații sociale și ar avea ca efect și o mai mare productivitate, cea a României fiind una dintre cele mai mici din UE.

De asemenea, creșterea cheltuielilor cu educația este esențială și în ceea ce privește atingerea țintelor UE 2020, pentru că, în acest fel, România ar putea avea în 2025 un cadru economic comparabil cu actuala medie din Europa de Est, reflectată cel mai bine de Letonia.

„Strategia și bugetul educației trebuie să fie în concordanță cu un plan mai amplu de dezvoltare economică pentru a încuraja sectorul privat să creeze locuri de muncă și să recruteze personal într-un mod nediscriminatoriu. Acest plan ar trebui să stabilească ținte pentru industrie și servicii, susținute de un capital uman mai consistent. Sistemul de educație și de formare trebuie să reflecte nevoile pieței muncii. Atragerea mai multor copii spre școală și îmbunătățirea sistemului de educație, cu accent pe învățământul preșcolar și cel obligatoriu, ar trebui să reprezinte o prioritate în vederea reducerii disparităților și a dezvoltării capitalului uman în România”, consideră inițiatorii studiului.

Ei susțin că, în ciuda redresării lente a economiei românești după anii de criză, bugetul educației ar putea crește dacă se acordă prioritate reformelor din domeniu atunci când se alocă fondurile europene și/sau dacă se extinde ponderea cheltuielilor publice la nivelul PIB-ului și dacă crește ponderea educației în actualul buget.

Potrivit acestora, datele bugetare trebuie adunate cu mai multă precizie și promptitudine și raportate mai transparent organizațiilor UE, precum Eurostat, și publicului larg și trebuie raportate date referitoare la buget și cheltuielile efective, pentru a asigura transparență și responsabilizare, dar și pentru a monitoriza absorbția fondurilor externe, în special a celor europene.

„Credem cu ardoare că este necesară creșterea progresivă a investiției în educație până la 6 la sută din PIB, cum este stabilit în Legea Educației din 2011. Însă suntem conștienți de faptul că, făcând referire la drepturile copilului, nu vom convinge pe nimeni. (…) Potrivit studiilor internaționale, un an de școală în plus duce la creșterea veniturilor cu 8-9 la sută și la scăderea cu 8 la sută a riscului de apariție a unor probleme de sănătate. În general, cu cât ai mai multe studii, cu atât este mai mare venitul pe care îl obții. Așadar, un nivel de educație mai ridicat prezintă beneficii la nivel individual. (…) Recomandarea noastră este ca România să acorde prioritate maximă educației timpurii și celei primare. Acest lucru ar contribui semnificativ la reducerea disparităților”, a arătat reprezentantul UNICEF în România, Sandie Blanchet.

Prezent, și el, la evenimentul de lansare a studiului, ministrul Educației, Remus Pricopie, a precizat că este convins că bugetul pe 2015 va fi pozitiv și speră ca într-o zi să ajungă la 6 la sută din PIB, dar a menționat că important este ca în sistem să existe stabilitate. „Important e ca atunci când introducem o politică, să avem siguranța că va exista o stabilitate, indiferent cine se află la guvernare”, a spus Pricopie.

Ministrul Educației a spus că a avut deja o discuție cu reprezentanții Ministerului de Finanțe privind bugetul, însă, din experiența anilor trecuți, până la finalizarea acestuia vor mai fi cel puțin trei-patru discuții. „În linii mari, bugetul este conturat, se merge pe o creștere, dar este totuși mai complicat, pentru că au scăzut contribuțiile sociale, ceea ce va avea un impact în 2015”, a declarat Pricopie.

Demnitarul a mai precizat că în bugetul pe 2015 este prevăzută și creșterea salariilor cadrelor didactice în două tranșe, respectiv 5% din martie și 5% la începerea viitorului an școlar.

Remus Pricopie a mai spus că bugetul pentru 2015 are în vedere și lucruri noi, cum ar fi susținerea financiară prin fonduri structurale a simulărilor de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, a examenului de bacalaureat și a simulării pentru evaluarea de la clasa a VIII-a. „Vom avea un fond special pentru examene și evaluări”, a adăugat el, precizând că, în prezent, bugetul pentru evaluarea națională este de 30 de milioane de lei și speră ca în 2015 bugetul alocat pentru toate examenele și evaluările să fie de 200 de milioane de lei.

Potrivit ministrului Educației, bugetul din 2015 are „rădăcini” în bugetul din acest an, el precizând că trebuie să se decidă dacă vor fi date înapoi sumele stabilite prin hotărâri judecătorești, ceea ce ar însemna 1,3 miliarde de lei în plus, dacă se stabilește acordarea acestor sume în 2015.

Pricopie a subliniat că acordarea a 6% din PIB în 2015 pentru educație este o solicitare „nerealistă”.