Câți copii au fost adoptați în România în 2014

Potrivit datelor comunicate ANPDCA până la 31 decembrie 2014, obținute de MEDIAFAX, anul trecut au fost adoptați național 821 de copii, cei mai mulți în București (55) și în județele Prahova (43), Dolj (36), Brașov (34), Bihor, Constanța (câte 33) și Vaslui (30).

Cele mai puține adopții, conform datelor transmise până la sfârșitului anului trecut, au fost încheiate în Bacău (una), Maramureș (trei), Tulcea, Teleorman, Covasna și Mehedinți (câte opt), Ialomița, Harghita și Bistrița-Năsăud (câte nouă).

În prezent, peste 4.000 de copii din toată țara sunt declarați adoptabili, însă doar aproximativ 1.700 de familii sunt atestate să adopte. Cei mai mulți copii declarați adoptabili, respectiv 2.140, au între șapte și 13 ani, 1.063 au între trei și șase ani, 548 au între zero și doi ani, iar 309, între 14 și 17 ani.

EXCLUSIV Cu cât au crescut prețurile la alimentele de la începutul anului și cât se vor mai scumpi. Preț record la carnea de miel: „Măsurile Guvernului au dus la această instabilitate”

05:00

METEO Afectează vortexul polar Capitala? Mai ninge sau nu în București, potrivit meteorologilor Accuweather

00:00

Potrivit datelor transmise agenției MEDIAFAX, în 2014 au fost înregistrate și 13 adopții internaționale. Patru dintre copiii adoptați internațional, de familii în care cel puțin unul dintre părinți este român, au ajuns în Italia, câte trei au fost adoptați în Canada și SUA, doi în Germania și unul în Spania.

La sfârșitul anului trecut, alte 52 de familii mixte erau atestate să adopte internațional: 11 din Italia, 10 din Canada, câte opt din Spania și Franța, câte patru din Germania și SUA, câte două din Olanda și Suedia și câte una din Elveția, Israel și Norvegia.

Secretarul de stat de la ANPDCA, Gabriela Coman, a declarat, pentru MEDIAFAX, că proiectul de modificare a Legii 273/2004 privind regimul juridic al adopției a fost finalizat și trimis Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, care în perioada următoare ar trebui să îl supună dezbaterii publice.

Gabriela Coman a precizat că proiectul de modificare este rezultatul unor ample consultări ale asociațiilor de părinți care au adoptat, ale ONG-urilor și direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului.

„Am încercat să accelerăm demersurile pentru dobândirea statutului de copil adoptabil, am încercat să flexibilizăm procedura de evaluare a familiilor care vin să adopte și apoi să introducem și noi reglementări care să îi ajute pe oameni să adopte. Am redus și termenele, acolo unde se puteau reduce, sau le-am extins”, a explicat secretarul de stat.

Gabriela Coman a mai spus că, analizând ce s-a întâmplat în practică, dar și ce fac alții în alte țări, s-a propus, în proiectul de modificare a legii, ca odată deschisă adoptabilitatea copilului, aceasta să rămână definitivă. În prezent, are o perioadă determinată, iar de fiecare dată când expiră, trebuie reluată procedura greoaie pentru declararea adoptabilității.

Pe de altă parte, specialiștii au considerat necesar să extindă perioada de valabilitate a atestatului pentru părinții adoptatori, care s-au plâns în repetate rânduri că perioada de un an, stabilită în prezent, este prea scurtă și, de cele mai multe ori, nici măcar nu li se prezintă un copil în acest interval.

„Din această cauză, am propus să îl extindem la doi ani”, a spus Gabriela Coman.

O altă modificare vizează demersurile de potrivire dintre copil și familia care dorește să adopte, scopul fiind de a crește șansele copilului de a-i fi prezentate mai multe familii care i s-ar potrivi nevoilor lui.

„Am păstrat potrivirea teoretică. Dificultatea este că, deși numărul de copii pentru care s-a deschis procedura de adopție este mai mare decât numărul de familii, în jur de 4.000 de copii și aproximativ 1.700 de familii care doresc să adopte, nici copilul și nici familia nu au șanse sporite. (…) Procedura actuală spune că pentru copilul X, care este adoptabil, pe baza softului poți să găsești familii care se i potrivesc. Softul poate să îți dea 300 de familii, dar procedura spune acum că trimit pentru copilul respectiv lista cu primele 10, ceea ce este arbitrat. Probabil că ideea a fost de a nu îngreuna procesul de analiză a acestor dosare de către managerul de caz. Pe de altă parte, pierzi niște șanse ca pentru orice copil să fie analizate dosarele mai multor familii. Atunci, am dezvoltat o procedură care să se poată transforma în modificarea softului mai departe, în așa fel încât managerul de caz să lucreze cu toate acele familii”, a explicat secretarul de stat.

Proiectul de modificare vizează și normele procedurale pentru instanțe, în speranța rezolvării problemelor care țin de celeritate.

Gabriela Coman a spus documentul nu a schimbat nimic din filosofia adopției internaționale, au rămas aceleași categorii de posibili adoptatori din străinătate, dar s-a propus reducerea perioadei după care se poate declara adoptabilitatea internațională.

„Până acum, legislația spunea că, dacă timp de doi ani nu ai găsit o familie națională să îl adopte, atunci îl declari adoptabil internațional. Am redus această perioadă la un an. Câteva luni în viața unui copil care așteaptă înseamnă enorm”, a adăugat secretarul de stat.

Coman a precizat că speră ca toate aceste modificări să îmbunătățească puțin procesul, dar în același timp a atras atenția că numai modificările legislative nu schimbă foarte mult din esența procesului de adopție.

„Ceea ce mai contează este modalitatea de intervenție și calitatea intervenției managerului de caz și abordarea din partea familiilor care doresc să adopte, pentru că există în continuare preferința pentru copii mici și sănătoși, până în doi ani, ceea ce înseamnă că există o necesitate de a informa corect aceste familii, de a le pregăti corect, de a le spune, mai ales că orice întârziere în dezvoltare nu înseamnă o catastrofă, pentru că ea este cauzată de lipsa de afectivitate. Chiar și o boală, dacă nu este gravă, transmisibilă, se remediază”, a mai spus Coman.