CCR: Infracțiunile care aduc atingere prestigiului profesiei de avocat trebuie precizate clar

Prevederile legale criticate menționează, la art.14, că „Este nedemn de a fi avocat: (…) cel condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoare pentru săvârșirea unei infracțiuni intenționate, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei”.

Astfel, CCR a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma „de natură să aducă atingere prestigiului profesiei” este neconstituțională.

„Curtea a constatat că sintagma din cuprinsul art.14 lit.a) din Legea nr.51/1995 contravine art.1 alin.(5) din Constituție, redactarea acesteia fiind lipsită de claritate și precizie, având în vedere că nu se precizează în mod clar acele infracțiuni care aduc atingere prestigiului profesiei de avocat”, precizează CCR într-un comunicat de presă.

REACȚIE Un membru al Consiliului Superior al Magistraturii îl desființează pe Ghinea, după derapajul la adresa procurorilor din cazul Pașca

16:45

ULTIMA ORĂ Turcia a emis un nou mandat de arestare pe numele premierului israelian, Benjamin Netanyahu. Ce a declansat reactia Ankarei

16:44

„Așa fiind, necircumstanțierea expresă a acelor infracțiuni care sunt de natură să aducă atingere prestigiului profesiei de avocat lasă loc arbitrariului, făcând posibilă aplicarea diferențiată a sancțiunii excluderii din profesie, în funcție de aprecierea subiectivă a organelor competente”, se mai arată în comunicatul citat.

De asemenea, au fost criticate și prevederile art. 27, care stipulează: „Calitatea de avocat încetează: (…) dacă avocatul a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală și care îl face nedemn de a fi avocat, conform legii. „

CCR a respins, însă, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate și a constatat că prevederile art.27 lit.d) din Legea nr.51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și instanței care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.