Ciudatul caz al rectorului care nu a predat niciodată – EXCLUSIV

Ciudatul caz al rectorului care nu a predat niciodată - EXCLUSIV
Publicat: 26/02/2020, 16:44
Actualizat: 26/02/2020, 17:27

O hibă din Legea Educației permite ca universitățile din România să fie conduse de persoane care nu au stat nicio zi la catedră, în fața studenților. Ministerul Educației se apără: asta nu ar însemna că „orice persoană de pe stradă poate deveni rector”. Cu toate astea, în teorie, exact asta înseamnă: candidații la această funcție nu trebuie să îndeplinească, potrivit explicațiilor venite de la minister, nici măcar funcția de profesor.

Slăbiciunea legii și o schimbare convenabilă a regulilor, chiar în timpul jocului, i-au permis generalului cu o stea Dorin-Corneliu Pleșcan, fost șef de cabinet al ministrului Apărării Nicolae Ciucă, să ocupe funcția de rector al Universității Naționale de Apărare, în ciuda faptului că, potrivit CV-ului său, el nu a predat niciodată.

Nimic neobișnuit, spun reprezentanții Universității, de vreme ce un parlamentar poate candida fără să îndeplinească vreo condiție.

„Pentru a fi parlamentar trebuie doar să fii cetățean român”

Universitatea Națională de Apărare este instituția de învățământ superior care pregătește specialiști în apărare națională, securitate și bună guvernare, drept internațional ș.a. Având în vedere profilul acestei universități, ea este subordonată Ministerului Apărării, dar, în ceea ce privește procesul educațional, răspunde și în fața Ministerului Educației.

Când vine vorba despre alegerea cuiva în funcția de rector al unei universități, Legea Educației 1/2011 este cel puțin interpretabilă.

Astfel, conform art. 210, alin. 4) din lege, „la concursul de ocupare a funcției de rector pot participa personalități științifice sau academice din țară și din străinătate care, pe baza audierii în plenul senatului universitar nou ales, au obținut avizul de participare la concurs din partea acestuia”.

Sintagma „personalități științifice sau academice” poate fi interpretată oricum, dacă ne luăm după răspunsurile contradictorii pe care reprezentanții Ministerului Educației ni le-au dat.

Pe lângă lege, fiecare instituție de învățământ superior stabilește propriile criterii, printr-o metodologie internă.

Până la finalul anului 2019, Universitatea Națională de Apărare impunea candidaților la funcția de rector două condiții: să fie „ofițeri activi având minim gradul de colonel, din universitate sau din afara acesteia” și să dețină „cel puțin titlul de lector universitar sau de cercetător științific de gradul III”.

Cu alte cuvinte, se impunea un criteriu referitor la cariera militară și unul care privea experiența didactică a potențialului rector.

Însă, cu doar câteva săptămâni înainte de alegerea generalului Pleșcan în funcția de rector, criteriile au fost modificate, iar condiția privind experiența didactică ori de cercetare a fost eliminată.

Potrivit unor surse din cadrul Universității Naționale de Apărare, inițial, pentru funcția de rector au candidat patru persoane: Dorin Pleșcan, Florin Grosaru, Ghiba Daniel și Dumitru Daniel. Ca o paranteză, dintre cei patru, singurul candidat fără teză de doctorat și fără experiență didactică este Dorin Pleșcan, așadar, modificarea metodologiei l-a favorizat direct.

Practic, singurul criteriu rămas pentru înscrierea la concurs a fost deținerea gradului de colonel în Armata Română.

Am încercat să aflăm cum de această modificare s-a produs cu doar câteva săptămâni înainte ca Dorin Pleșcan să ajungă rector al UNAp și l-am contactat pe Valentin Dragomirescu, prorectorul Universității și unul dintre semnatarii metodologiei modificate.

Dragomirescu a declarat pentru Gândul că Universitatea nu a decis de capul ei și a pasat responsabilitatea în curtea Ministerului Educației: de aici s-ar fi cerut schimbarea regulilor.

„Metodologia s-a modificat la solicitarea – de fapt, în urma unei adrese venite de la Ministerul Educației. Ne-au trimis o hârtie prin care ni s-a cerut să modificăm criteriile de alegere a rectorului, pentru că ar excede legii. Senatul Universității s-a întrunit și s-a modificat metodologia. Dar cel mai bine ar fi să vorbiți cu președintele Senatului, pentru că eu nu știu mai multe, nu am citit documentul”, spune Dragomirescu.

Îndrumați de Dragomirescu, l-am contactat pe Mihail Anton, președintele Senatului Universității Naționale de Apărare. La fel ca Dragomirescu, Anton ne-a spus că schimbarea a fost cerută de la vârful Ministerului Educației pentru „intrarea în legalitate”.

„Dacă ați găsit metodologia, cred că tot acolo ați găsit și argumentele din spatele acestei modificări. Este o recomandare pe care am analizat-o, recomandare care venea de la Ministerul Educației. Pe scurt, este o recomandare în vederea intrării în legalitate privind condițiile de alegere a rectorului, condiții care exced legea. Putem reciti legea de câte ori vrem și o să vedem că nu există, de fapt, condiții când se exprimă votul. După principiile democratice pe care le vedem aplicate și în societatea în care trăim… Nu cred că, de exemplu, pentru a fi parlamentar este necesară altă condiție decât aceea de a fi cetățean român. Iar activitatea unui rector vizează în mod deosebit activitatea de management. La nivelul societății românești există, într-adevăr, această dezbatere. Cine ar trebui să conducă spitalele? Medicii sau un manager? Cum ar fi mai bine? Practica ne arată că nu e nepotrivit să fie cadru didactic, așa că nu știu să dau un răspuns, nu știu să zic nici da, nici nu. Spun că există tot timpul păreri și păreri”, a declarat Mihail Anton pentru Gândul.

Ministerul Educației: “Legea nu pune interdicții, mai sunt astfel de cazuri”

Alegerea generalului Pleșcan în funcția de rector al UNAp nu vine însă ca urmare a unei recomandări de la Ministerul Educației, ne-a declarat secretarul de stat Gigel Paraschiv. „Ministerul Educației nu își permite să facă recomandări cu privire la alegerea cuiva în funcția de rector”, s-a apărat Paraschiv.

Și atunci, de ce universitatea susține că a modificat criteriile la intervenția ministerului?

După spusele lui Gigel Paraschiv, Ministerul Educației nu a făcut altceva decât să răspundă unei alte solicitări venite de la Ministerul Apărării – deci, de la instituția condusă de fostul șef al lui Dorin Pleșcan. Conform lui Paraschiv, Apărarea le-ar fi trimis o adresă prin care cerea „clarificarea” condițiilor de accedere în funcția de rector.

Solicitarea a ajuns la Daniela Burghilă, reprezentant al Ministerului Educației, care ne-a explicat și cum a formulat răspunsul.

„A fost o solicitare venită de la Ministerul Apărării Naționale prin care ni se cerea în mod explicit să stabilim criteriile pentru desemnarea funcției de rector. Exista un criteriu militar – să fie ofițer activ, colonel parcă și al doilea criteriu era cel didactic – să dețină funcția de lector sau de conferențiar, nu mai știu exact. Ei ne întrebau dacă legislația nu face cumva discriminări, dacă se pot pune restricții la alegerea rectorului. Au spus că au nevoie de clarificări pentru că Universitatea Națională de Apărare ține atât de Ministerul Apărării, cât și de Ministerul Educației. Noi le-am răspuns. Le-am spus că Legea Educației spune că rectorul este și comandant, iar ocuparea funcției de comandant se face în funcție de criteriile stabilite de Ministerul Apărării. Noi nu ne putem pronunța cu privire la criteriile militare. Din punctul de vedere al Legii Educației, legea nu pune interdicții cuiva. Condiția cu privire la deținerea unui titlu științific ar putea fi, deci, restrictivă. Sigur, asta nu înseamnă că oricine de pe stradă poate candida pentru funcția de rector.”

Întrebată dacă mai există situații în care rectorul nu este cadru didactic, Burghilă a răspuns că „da, mai există astfel situații”. Apoi, a continuat: „Legea nu spune că trebuie să fie cadru didactic. Așa spune legea. De ce conferențiar și nu profesor?”.

Ministrul Apărării: „Vă rog să nu faceți legături”

Ce îl recomandă, deci, pe generalul Dorin Pleșcan pentru funcția de rector al UNAp? Din CV-ul acestuia, disponibil pe site-ul instituției, aflăm că a absolvit cursurile liceului militar Ștefan cel Mare și Sfânt în 1983 și, ulterior, Școala militară de ofițeri activi din Sibiu în 1986. A urcat treptele ierarhice militare și, între timp, în 2007 a absolvit Facultatea de comandă și stat major din cadrul UNAp, iar în 2010 – Facultatea de Comunicare și Relații Publice din cadrul SNSPA. În 2011 a absolvit Programul de Studii în domeniul securității organizat la centrul George C. Marshall din Germania, iar în 2017 a obținut un master în Strategia națională de securitate din cadrul National Defense University, SUA.

În perioada ianuarie 2015-iunie 2016 a fost șef de cabinet al lui Nicolae Ciucă, pe atunci, șef al Statului Major General, iar din 2017 a fost numit locțiitor al șefului Direcției Instrucție și doctrină din cadrul Statului Major al Apărării (n.r.: în 2018, Statul Major General și-a schimbat denumirea în Statul Major al Apărării).

În sfârșit, la 1 decembrie 2019, Dorin Pleșcan a devenit comandant și rector al Universității Naționale de Apărare.

Cum Universitatea Națională de Apărare se află în subordinea Ministerului Apărării condus de Nicolae Ciucă, l-am contactat pentru a afla cum se face că fostul său șef de cabinet a ajuns rector, prin modificarea criteriilor universității, la scurtă vreme după numirea sa în funcția de ministru.

O legătură irelevantă, spune Ciucă.

„Vă rog, să nu faceți legături care nu sunt relevante, domnul general a fost șeful meu de cabinet până în anul 2016, ulterior și-a făcut proiecția de carieră cum a considerat mai bine. Ca atare, vă rog să judecați dumneavoastră care ar fi motivul de conexare! Referitor la celelalte date, nu am cunoștință și vă rog să întrebați la cei care sunt îndrituiți să vă răspundă la astfel de întrebări”, a fost răspunsul ministrului Apărării, transmis prin SMS.

Rectorul Universității de Apărare, Dorin Pleșcan, nu a putut fi contactat pentru a oferi un punct de vedere.

Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase