Cluj: Autoritățile, obligate de instanță să achite câte 2.000 euro romilor mutați la groapa de gunoi

Tribunalul Cluj a decis ca administrația locală din Cluj-Napoca să achite câte 2.000 de euro unui număr de 200 de romi care au fost mutați de pe o stradă din oraș lângă rampa de gunoi de gunoi de la Pata Rât, decizia instanței nefiind definitivă, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Potrivit unei decizii dată de Tribunalul Cluj la sfârșitul lunii decembrie, într-un proces început în noiembrie 2011, suma de 2.000 de euro pentru fiecare reclamant trebuie plătită cu titlul de „despăgubiri pentru prejudiciul moral creat reclamanților prin evacuare și mutare”.

„În dosarul 8721/117/2011 din 7 noiembrie 2011 instanța admite excepția de nelegalitate a dispoziției nr. 6397/2010 emisă de primarul municipiului Cluj-Napoca. Constată nelegalitatea dispoziției nr. 6397/16.12.2010 a primarului muncipiului Cluj-Napoca. Admite în parte acțiunea în contencios administrativ și obligă pârâții să acorde despăgubiri pentru prejudiciul moral creat reclamanților prin evacuare și mutare în locuințele modulare din zona Pata Rât și pentru condițiile de trai din aceste locuințe, câte 2.000 euro pentru fiecare reclamant. Suma se socotește în lei la cursul BNR din ziua plății efective. De asemenea, obligă pârâții să pună la dispoziția reclamanților locuințe care să respecte condițiile minimale stipulate în Anexa 1 a Legii nr.114/1996”, se arată în documentul citat.

VIDEO Loredana Groza a împărțit merdenele publicului de la festivalul SAGA. Fanii au fost în delir

23:04

TENSIUNI După eșecul negocierilor comerciale, Trump acuză Canada că „își dorește să aibă beneficiile unui stat american, dar fără a fi parte din Statele Unite”

22:50

Reprezentanții Tribunalului Cluj au declarat, marți, corespondentului MEDIAFAX că pârâții în acest dosar sunt „primarul municipiului Cluj-Napoca și municipiul Cluj-Napoca, ca unitate administrativ teritorială”.

Sentința Tribunalului Cluj nu este definitivă și va fi atacată cu recurs de Primăria Cluj-Napoca.

La rândul lor, reprezentanții Grupului de Lucru al Organizațiilor Civice (gLOC), organizație nonguvernamentală care se ocupă de problema familiilor evacuate de pe strada Coastei, au declarat, marți, corespondentului MEDIAFAX că reclamația în instanță împotriva primarului și a municipiului Cluj-Napoca a fost depusă de aproximativ 200 de persoane de etnie romă.

Reprezentanții Primăriei Cluj-Napoca spun, la rândul lor, că vor ataca decizia instanței.

„Așteptăm motivarea sentinței Tribunalului Cluj și vom înainta recurs. Ne menținem punctul de vedere, că în 2010 nu a avut loc o acțiune de evacuare, ci una de atribuire de locuințe sociale de urgență pentru familiile care au locuit, unele abuziv, pe strada Coastei”, a declarat, marți, corespondentului MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al Primăriei Cluj-Napoca, Oana Buzatu.

În 17 decembrie 2010, autoritățile locale au evacuat peste 350 de persoane, majoritatea de etnie romă, de pe strada Coastei din Cluj-Napoca. Cele aproximativ 75 de familii au fost mutate în locuințe modulare lângă groapa de gunoi a municipiului Cluj-Napoca, în urma unei dispoziții date de primarul de atunci, Sorin Apostu.

Cei peste 350 de romi au fost mutați pe motiv că trăiau în locuințe improvizate pe un teren al primăriei clujene, care nu a oferit însă detalii la acea vreme privind decizia.

Ulterior, în 2011, acel teren a fost concesionat Arhipiscopiei Clujului și a fost începută construcția Campusului Teologic „Nicolae Ivan”, care a fost inaugurat în 6 decembrie anul trecut de către premierul Victor Ponta.

În noiembrie 2011, Colegiul Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a amendat cu 8.000 de lei Primăria Cluj-Napoca pentru mutarea familiilor de romi de pe o stradă din oraș la groapa de gunoi de la Pata Rât.

Oamenii mutați lângă groapa de gunoi de la Pata Rât, împreună cu voluntari și activiști pentru drepturile omului, au protestat față de evacuare în mai multe rânduri, ultima dată în 17 decembrie 2013.

Președintele interimar al Asociației Comunitare a Romilor din Coastei (ACRC), Claudia Greta, declara atunci că oamenii vor să trăiască în Cluj-Napoca, unde s-au născut, nu între gunoaie.

Prezent la protest, fostul consilier prezidențial Eckstein-Kovacs Peter spunea, la rândul său, că această situație nu poate fi îngăduită într-un oraș care candidează pentru titlul de Capitală Culturală Europeană.

„Aici trebuie făcuți mulți pași. Parcă văd că dacă vin oameni de cultură în Cluj nu o să ocolească această colonie, unde condițiile sunt mizerabile, este o oportunitate ca autoritățile locale să găsească soluții, pentru ca acești oameni să trăiască în condiții decente”, afirma Eckstein-Kovacs Peter.

Participanții la protest au vizitat rampa, zona în care au fost amplasate locuințele romilor, dar și centrul educațional deschis la groapa de gunoi.

Unul dintre membrii fondatori ai Grupului de Lucru al Organizațiilor Civice (gLOC), Eniko Vincze, declara că „desegregarea Pata Rât” ar trebui introdusă printre obiectivele Clujului pentru 2014-2020.