Ionel Văduva
14.02.2020
Știri

Comisia Europeană creditează România cu o creștere economică de doar 3,8% în 2020. Analiștii vorbesc de un trend realist de majorare a PIB-ului

Comisia Europeană creditează România cu o creștere economică de doar 3,8% în 2020. Analiștii vorbesc de un trend realist de majorare a PIB-ului

Chiar dacă bugetul pentru anul în curs a fost construit de Guvernul României pe un avans al Produsului Intern Brut (PIB) real de 4,1%, peste cel de 4 procente în 2019, în concordanță cu prognozele de creștere anticipate la nivel internațional care anticipează o temperare de ritm, Comisia Europeană (CE) a anunțat joi o menținere a PIB-ului României la valoarea de 3,8% în 2020.

„Conform previziunilor, creșterea Produsului Intern Brut (PIB) al României se va menține la valoarea de 3,8% în 2020 și va avea valoarea de 3,5% în 2021, în timp ce pentru zona euro aceasta va rămâne stabilă la valoarea de 1,2 % în 2020 și în 2021”, se menționează într-un comunicat al Executivului de la Bruxelles de joi, 13 februarie 2020, cu privire la previziunile economice de iarnă.

În plus, vocile autorizate ale CE estimează o ușoară încetinire a creșterii la 1,4 % în 2020 și 2021, în scădere față de 1,5 % în 2019, atunci când vine vorba de economia blocului comunitar (UE27), în ansamblu.

„În pofida unui mediu plin de provocări, economia europeană rămâne pe o traiectorie constantă, cu o creștere constantă a numărului locurilor de muncă și a salariilor. Dar ar trebui să fim atenți la riscurile potențiale care se profilează la orizont: un peisaj geopolitic mai volatil, cuplat cu incertitudini comerciale. Prin urmare, statele membre ar trebui să utilizeze acest respiro pentru a continua reformele structurale menite să stimuleze creșterea economică și productivitatea. În plus, țările cu o datorie publică mare ar trebui să își crească nivelul de protecție prin aplicarea unor politici fiscale prudente”, a precizat Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor.

Viziune optimistă a Comisiei Europene

Într-o intervenție telefonică pentru Gândul.info, Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal (CF) în mandatul 2010-2019, a mărturisit că previziunile experților de la Bruxelles sunt optimiste în ceea ce privește creșterea economică previzionată pentru România, în condițiile în care mai toți analiștii de la noi din țară estimează o „decelerare” a avansului PIB.

Ecartul dintre calculele Bruxelles-ului și estimările este de 0,8 puncte procentuale pentru anul în curs și chiar și de 1,5 pp pentru 2021, în viziunea lui Dumitru.

„Ne așteptăm la o decelerare a creșterii economice la 3%, anul acesta, și 2% anul viitor”, a precizat pentru Gândul.info, Ionuț Dumitru. „Toți analiștii din piață anticipează o decelerare, iar argumentele sunt destul de clare, și anume consolidarea fiscală de care avem nevoie și încetinirea economică globală, care, probabil, va fi mai pronunțată, în contextul în care au apărut factori de risc suplimentari”.

Și el, dar și ceilalți analiști intervievați consideră că ponderea agriculturii în PIB-ul României ar trebui să fie semnificativ mai mare decât în alte țări din Uniunea Europeană (UE). Și asta datorită potențialului imens generat de suprafața agricolă cel puțin generoasă de care dispunem.

În viziunea fostului șef CF, trebuie să avem însă în vedere o convergență mai rapidă a productivității agricole față de mediile europene, astfel încât să securizăm pe termen lung aportul agriculturii în PIB.

„Dacă ne uităm la potențialul nostru agricol, acesta este unul foarte mare. Suntem a cincea țară ca mărime după suprafața agricolă, la nivel european. Oricum te-ai uita la cifre, România ar trebui să fie, după orice criteriu, un jucător foarte important la scară europeană în zona agricolă. Dacă ne uităm la situația noastră de acum, eficiența a crescut în agricultură, dar productivitatea este încă mică versus mediile europene. Asta înseamnă că mai este încă loc de creștere și, mai ales că, o convergență mai rapidă a productivității agricole față de mediile europene, ar fi favorizată și de condițiile naturale pe care noi le avem în România. Ar trebui însă stimulată această convergență agricolă și prin politici structurale în domeniu. Asta înseamnă, spre exemplu, investiții în infrastructura de irigații și multe altele”, a menționat analistul economic.

El recunoaște revirimentul pe care agricultura l-a cunoscut în ultimii ani, dar și dezvoltarea mai semnificativă a celorlalte sectoare care a majorat distanța în ceea ce privește impactul fiecăreia asupra creșterii economice.

„Dacă ne uităm cât de mare este agricultura noastră, ca potențial, referindu-ne aici la suprafața agricolă, este clar că ponderea agriculturii în PIB-ul României trebuie să fie semnificativ mai mare decât în alte părți din Europa. Oricum, agricultura și-a sporit ca importanță ponderea în activitatea economică, nu neapărat că a avut un recul, ba dimpotrivă, productivitatea a crescut, dar celelalte sectoare s-au dezvoltat mai repede”, a conchis Dumitru.

Guvernul Orban și Comisia Europeană au viziuni diferite

Reputatul analist economic, Radu Soviani, și-a exprimat și el viziunea în ceea ce privește diferența de aproape un punct procentual între ceea ce avansa Guvernul Orban la finele anului și ceea ce estimează Executivul de la Bruxelles, atunci când vine vorba de creșterea economică a țării noastre.

Conform precizărilor sale pentru Gândul.info, economia României va crește mai puțin decât estimează guvernul, potrivit datelor vehiculate de CE, inclusiv cele 3,8 pp calculate de Executivul de la Bruxelles fiind prea optimiste.

„Eu cred că inclusiv prognoza de creștere economică de 3,8% este optimistă, deși ea arată clar că economia încetinește din punct de vedere al ritmului de creștere, iar efectele principale vor fi, din punctul meu de vedere, realizarea faptului că bugetul anului 2020 a fost făcut pe venituri supraestimate și un deficit mai mare”, a mărturisit Soviani.

Viziunea sa este una pesimistă și în ceea ce privește sectoarele economice cu potențial de creștere și susținere a PIB-ului, agricultura fiind, poate, singura verigă mai trainică în ceea ce privește majorarea PIB, dar doar ca prognoză.

„Noi nu putem vedea în acest moment motoarele creșterii economice nici în prognoza CE, nici în cea oficială, a Guvernului României. Care vor fi motoarele de creștere economică? Industria nu, pentru că este în recesiune de trei trimestre, consecutiv. Serviciile financiare nu au motive să crească, pentru că vedem ritmul de majorare a creditelor în sectorul privat diminuat substanțial, pentru că statul face un deficit mai mare, iar din cauza asta se bate pe resursele de finanțare cu sectorul privat. Telecomunicațiile nu au motive majore să crească și nici măcar agricultura nu are motive majore să crească, decât ca prognoză”, a declarat sursa citată pentru Gândul.info.

Ieftinirea carburanților, pusă inclusiv pe seama epidemiei de coronavirus, afectează sectoarele serviciilor, transporturilor, industriei în general.

Pierderile care s-ar putea înregistra în aceste motoare de creștere nu vor putea fi compensate de agricultură care ar putea beneficia de această diminuare de preț la carburanți.

„Chiar dacă anul trecut a fost un an agricol mai rău decât așteptările, să nu uităm că ultimii trei ani au fost ani agricoli buni, dacă privim pe medie. Adică 2017 a fost bun, 2018 a fost foarte bun, 2019 mai degrabă ca urmare a unui efect de bază are raportări ceva mai mici decât în anul 2018. Asta nu înseamnă că va fi un an agricol excepțional automat în 2020”, a afirmat analistul economic. „Sigur, sunt elemente care te pot face să crezi că agricultura, a cărei pondere în PIB, în creșterea economică din România, s-a diminuat pe măsură ce altele au crescut, și-ar putea reveni pe fondul ieftinirii carburantului.

Sau, altfel spus, agricultura ar putea avea costuri mai mici pentru a aduce valoare adăugată în economie. Însă, ieftinirea carburanților, în principal pe efectele epidemiei de coronavirus, pe de altă parte afectează alte sectoare de creștere economică. Industria și ce se pierde pe industrie nu poate fi adus în plus de o creștere suplimentară a agriculturii. Afectează serviciile, afectează transporturile, toate acestea fiind elemente, motoare de creștere economică în anii precedenți”, a conchis Radu Soviani.

„Trend realist de creștere economică”

Nu în ultimul rând, profesorul universitar Cristian Valeriu Păun a comentat la rândul său cifrele vehiculate de Executivul de la Bruxelles. În viziunea sa, relativ similară cu cea a lui Dumitru și Soviani, creșterea economică previzionată de CE ca fiind 3,8% pentru 2020 se poziționează pe un nivel mai apropiat de potențialul real al economiei românești.

„Previziunile așează România pe un trend realist de creștere economică. În absența unor stimuli artificiali (prezenți din abundență în perioada 2017 – 2019), creșterea economică se poziționează pe un nivel de creștere mai apropiat de potențialul real al economiei românești”, a declarat Păun pentru Gândul.info.

Substratul acestei majorări precaute vehiculată de CE provine, potrivit spuselor lui Păun, din modul cum a crescut economia autohtonă în ultimii ani, printre elementele negative aflându-se haosul fiscal și deficitul excesiv.

„Temperarea creșterii vine, mai degrabă, din modul în care am crescut în toți acești ani: cu producție industrială în scădere, cu valoare adăugată în scădere, cu formare de capital fix în scădere (mai ales în industrie), cu haos fiscal, cu deficit excesiv, cu îndatorare publică (mai ales pentru lucruri care nu au legătură cu dezvoltarea), cu stimularea nechibzuită a consumului care s-a dus către importuri în bună măsură, cu ostilitate evidentă față de mediul de afaceri etc.”, spune profesorul universitar.

De asemenea, Cristian Valeriu Păun este de părere că previziunile vehiculate atât la nivel național, cât și la nivel internațional nu fac altceva decât să pună o presiune suplimentară asupra veniturilor fiscale.

„Previziunile cu privire la creșterea economică, din păcate, confirmă temperarea evoluției pozitive din ultima perioadă (dar nesustenabile pe termen lung din motivele enunțate) și pune o presiune semnificativă asupra veniturilor fiscale. Presiunea vine și dinspre cheltuielile cu pensii și salarii, cheltuieli fixe care pot fi greu temperate sau scăzute”, mai spune analistul economic.

BNR: PIB-ul real a avut o creștere anuală de până la 3% în primele nouă luni ale anului trecut

PIB real și-a moderat rata anuală de creștere în trimestrul III (până la 3 la sută) în primele nouă luni ale anului trecut, în condițiile în care cererea de consum a consemnat o anumită temperare, iar exporturile de bunuri și-au prelungit parcursul nesatisfăcător.

La nivelul primelor trei trimestre, economia a avansat cu 4 la sută, o contribuție notabilă revenind creșterii accelerate a investițiilor, impulsionate în special de redresarea lucrărilor de construcții, potrivit „Raportului asupra inflației” realizat de analiștii BNR și dat publicității în februarie 2020.

Previziunile CE se bazează pe un set de ipoteze tehnice referitoare la cursurile de schimb, la ratele dobânzilor și la prețurile produselor de bază, fiind întemeiate pe datele disponibile până la 29 ianuarie.

Pentru toate celelalte date-sursă, incluzând ipotezele referitoare la politicile administrațiilor publice, prezentele previziuni iau în considerare datele disponibile până la 4 februarie, inclusiv. Cu excepția cazului în care politicile sunt anunțate în mod credibil și sunt detaliate în mod corespunzător, proiecțiile pornesc de la ipoteza că la nivelul politicilor nu se modifică nimic.

Comisia Europeană publică în fiecare an două seturi de previziuni detaliate (în primăvară și în toamnă) și două seturi de previziuni intermediare (în iarnă și în vară). Previziunile intermediare cuprind valorile anuale și trimestriale ale PIB-ului și ale inflației tuturor statelor membre pentru anul în curs și pentru anul următor, precum și date agregate pentru UE și zona euro.

Următoarele previziuni economice ale Comisiei Europene vor fi cele din primăvara anului 2020, care sunt programate a fi publicate în 7 mai 2020.

Sursă foto: Pixabay

Inchide