Condiții mai dure pentru străinii care vor cumpăra terenuri în România. Care sunt modificările

Străinii pot cumpăra terenuri agricole în România dacă le folosesc pentru culturi agricole în maximum șase luni de la cumpărare și le păstrează destinația, nu au datorii la fisc nicăieri, sunt în asociații cu capital românesc de minimum 30%, au angajați români în proporție de 60% în management și 90% forță de muncă, nu au activități cu companii offshore și prezintă garanții că protejează mediul și respectă legislația, se arată în proiectului de lege.

„Prin prezentul proiect de lege propun introducerea unui filtru pentru achiziția de terenuri agricole în România, reprezentat de o serie de condiții care trebuie îndeplinite de cumpărător. Fără a împiedica dreptul unui cetățean european de a cumpăra suprafețe agricole, criteriile impuse ar garanta protejarea mediului, egalitatea de șanse între agricultorii autohtoni și cei europeni, precum și respectarea obligațiilor fiscale către statul român”, spune deputatul PNL Daniel Gheorghe, în expunerea de motive.

Gheorghe afirmă că aderarea la Uniunea Europeană a presupus și liberalizarea vânzării terenurilor agricole, lucru care „a produs și efecte adverse nedorite de legiuitor”, adică s-a „pierdut din vedere protejarea fermierului român”.

SOCIAL Cele mai frumoase urări de Sfântul Nicolae, pe 6 decembrie 2025. Mesaje şi felicitări pentru sărbătoriţii zilei

13:07

EXCLUSIV Petrecere de final de an la Ministerul Muncii cu taxă de participare. Angajații au fost anunțați că vor fi sărbătoriți, dar pe banii lor. Gândul dezvăluie cât trebuie să plătească fiecare bugetar: “suma se achită la casierie”

13:01

De asemenea, legiuitorul consideră că prin acest proiect de lege se previne eludarea legislației în vigoare și interesului cetățenilor români, însă se respectă și legislația europeană, adică drepturile cetățenilor europeni de a cummpăra terenuri agricole în România nu sunt încălcate.

Proiectul, aflat în dezbatere publică pe site-ul Senatului, este susținut de 23 de parlamentari PNL și doi independenți. Senatul este prima cameră sesizată, iar Camera Deputaților este for decizional.