Costoiu: România are cea mai mare pondere a tinerilor fără nicio slujbă din Europa

Ministrul delegat pentru Învățământ Superior, Cercetare Științifică și Dezvoltare Tehnologică, Mihnea Costoiu, a declarat că în UE sunt 6,8 milioane de tineri cu vârste cuprinse între 25 și 29 de ani care nu au un loc de muncă.

„România înregistrează cel mai mare procent NEET – cei fără slujbă și cei care nu sunt cuprinși în nicio formă de școlarizare – din țările Uniunii Europene. La nivelul UE, în această categorie, sunt 6,8 milioane de tineri din categoria 25-29 ani, aceasta însemnând aproximativ 1 din 5 tineri”, a spus Costoiu, la conferința internațională „Menținerea tinerilor pe piața forței de muncă, în sistemul educațional și/sau în programe de formare profesională: Provocări comune – soluții comune”, organizată la Palatul Parlamentului.

Potrivit ministrului, ponderea tinerilor din România care nu au nicio slujbă și care nu sunt cuprinși în nicio formă de pregătire este de 23%, adică peste media UE.

INEDIT Piață plutitoare în Bangkok, după inundații. Comercianții își vând produsele pe tarabe plutitoare

19:52

ULTIMA ORĂ Jurnalistul Patrick André de Hillerin, colaborator și editorialist Gândul, s-a stins din viață

19:44

La nivelul anilor 2008-2012, România avea un procent NEET peste media europeană și la categoria de vârstă 15-24 de ani. „Cei mai mulți tineri au fost identificați la nivelul anului 2011 – 17,4% din totalul populației cu vârsta cuprinsă între 15-24 de ani, în timp ce în 2012 acest procent a scăzut la 13,1%”, a precizat Costoiu.
Ministrul delegat este de părere că, dată fiind această realitate, se impune o intervenție „complexă și rapidă”, în care măsurile din sfera educației și formării profesionale să fie secondate de unele în aria ocupațională.
El a mai spus că, la nivel național, sunt dezvoltate în prezent strategii privind reducerea părăsirii timpurii a sistemului educațional, învățământul terțiar și învățarea pe tot parcursul vieții.

Cu același prilej, Costoiu și-a manifestat speranța că, în curând, cursurile de antreprenoriat vor deveni obligatorii în universitățile românești.

La același eveniment, ministrul Educației, Remus Pricopie, a prezentat și un „portret” al tânărului din categoria NEET. „Printre principalele caracteristici avem existența unei dizabilități, calitatea de emigrant, un nivel scăzut de educație, proveniența din zone izolate, proveniența dintr-o familie cu venituri reduse, cu părinți în situație de șomaj, părinți cu un nivel scăzut de educație sau proveniența dintr-o familie dezorganizată”, a declarat ministrul Educației.
Potrivit lui Pricopie, prin memorandumul pentru aprobarea planului de implementare a garanției pentru tineri 2014-2015, semnată în decembrie 2013, Guvernul a adoptat o serie de măsuri de sprijin integrate circumstanțelor specifice ale tinerilor NEET. „Cred că, în acest mandat al Comisiei Europene, educația crescut foarte mult. Mandatul de educație din acești cinci ani ai CE a crescut prin conținut și prin integrare. Bugetul Erasmus pentru următorul ciclu financiar 2014-202 va fi cu 4 la sută mai mare”, a mai spus Pricopie.
La rândul său, președintele Comisiei de învățământ a Senatului, Ecaterina Andronescu, consideră că școala trebuie să pregătească generația tânără și pentru joburi care „nu s-au născut încă”, iar pregătirea să se facă în așa fel încât tinerii să se poată adapta la schimbările pieței muncii.

„Să ai o cifră a șomajului în rândul generației tinere de peste 25% este, cred, aproape o dramă. De aceea, eu nu pot decât să apreciez măsurile pe care Comisia Europeană le-a luat prin stabilirea unui program care să fie destinate integrării generației tinere pe piața muncii. Trebuie să găsim răspunsul la întrebarea ce trebuie să facem nou în școala românească, oricare ar fi nivelul școlii, în așa fel încât să creștem șansa absolvenților de a se integra pe piața muncii. Importantă este pregătirea tinerilor în așa fel încât să se poată adapta la schimbările de pe piațamuncii. Cred că școala trebuie să pregătească generația tânără și pentru joburi care nu s-au născut încă”, a declarat Andronescu.

Președintele Comisiei de învățământ a Senatului a precizat, în acest context, că Universitatea Politehnica din București intenționează să introducă proiecte care să crească capacitatea de angajare a absolvenților.