CSM: Ar putea exista o analiză în cazul Pivniceru, dar doar Inspecția Judiciară se poate autosesiza

CSM: Ar putea exista o analiză în cazul Pivniceru, dar doar Inspecția Judiciară se poate autosesiza
Publicat: 16/08/2012, 17:11
Actualizat: 16/08/2012, 17:11

Consiliul Superior al Magistraturii nu se poate autosesiza în cazul Monei Pivniceru privind buna reputație profesională, întrucât aceasta este doar de competența Inspecției Judiciare, care ar putea să facă o analiză, a declarat, joi, purtătorul de cuvânt al CSM, Monica Prejmereanu.

Ea a precizat că autosesizarea privind buna reputație a unui magistrat intră doar de competența Inspecției Judiciare.

„Poate să existe o analiză la nivelul CSM, al Inspecției Judiciare, că sunt aspecte care vizează un membru al CSM, chiar fie el demisionar, dar nu pot să spun că CSM s-ar putea autosesiza, mai ales că pe o autosesizare nu avem cadru legal. CSM nu poate să se autosesizeze pe buna reputație, ci doar Inspecția Judiciară”, a spus Monica Prejmereanu.

Purtătorul de cuvânt al CSM a adăugat că există o discuție la nivel instituților în cazul Monei Pivniceru, dar în acest moment nu este luată o decizie.

Judecătoarea Mona Pivniceru, propusă să conducă Ministerul Justiției, a fost fotografiată în timp ce se urca în autoturismul fiului cel mare al lui Adrian Năstase, potrivit unor imagini difuzate joi de România TV.

Fotografiile ar fi fost realizate în urmă cu câteva zile, când mașina lui Andrei Năstase a transportat-o pe Pivniceru într-un bloc din Capitală, unde locuiesc mai mulți membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), conform România TV.

Judecătoarea Mona Pivniceru – reprezentanta magistraților instanței supreme în Consiliul Superior al Magistraturii – și-a dat demisia, în 8 august, din funcția de membru al CSM, demersul survenind propunerii premierului Victor Ponta de a o numit ministru al Justiției.

CSM urmează să ia act de această demisie în ședința Plenului Consiliului din 20 august.

Anterior, CSM a respins, cu unanimitate de voturi, detașarea în funcția de ministru a Monei Pivniceru. CSM a avertizat că învestirea într-o funcție de demnitate publică a unui judecător, a cărei detașare nu a fost admisă, este ilegală, generând o stare de incompatibilitate pentru magistratul în cauză.

Mona Pivniceru, cunoscută pentru schimburile de replici cu Traian Băsescu atunci când acesta a atacat justiția, a fost, din 2009, președinte al Asociației Magistraților din România, funcție la care a renunțat în iunie 2011, când a fost aleasă membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), ca reprezentant al judecătorilor instanței supreme. În 7 septembrie 2011, Mona Pivniceru a fost validată de Plenul Senatului, în locul Lidiei Bărbulescu, respinsă în urma unei decizii a Curții Constituționale în 2010.

Mona Pivniceru și-a început cariera profesională în domeniul juridic în 1982, ca avocat în Baroul Vaslui. În 1991, Mona Pivniceru a devenit judecător la Judecătoria Iași, iar doi ani mai târziu a fost numită magistrat la Tribunalul Iași. Din 1999 și până în 2009, Mona Pivniceru a fost magistrat la Curtea de Apel București, iar în decembrie 2010 a fost promovată la Secția civilă și de proprietate intelectuală a instanței supreme.

Pivniceru a fost din 1997 și până în 2007 conferențiar universitar la Facultatea de Drept din cadrul Universității „Al. I. Cuza” Iași, iar din 2007 până în 2010 a fost profesor universitar la catedra de drept a universității și îndrumător doctoral pentru disciplinele Drept internațional public, Protecția juridică a drepturilor omului, Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Practica CEDO – Master științe penale.

Mona Pivniceru a absolvit în 1982 Facultatea de Drept a Universității „Al I. Cuza” Iași, iar doi ani mai târziu a promovat examenul de definitivat în avocatură. Din 1991 a intrat în magistratură, iar în 1999 a obținut titlul de doctor în drept – specializarea Drept internațional public, la Universitatea „Al. I. Cuza”, sub coordonarea profesorului Mihail Jakotă.

În 2000, Mona Pivniceru a fost admisă la doctorat în specilizarea Drept civil în cadul Facultății de Drept din Universitatea București, coordonator fiindu-i profesorul Corneliu Bârsan. Lucrarea de doctorat cu tema „Efectele juridice ale contractelor aleatorii” și-a susținut-o în 22 decembrie 2008, la Facultatea dre Drept din Universitatea București, fiind laureată cu distincția „Suma cum laude”.

Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase